Republica Moldova marchează astăzi, 29 iulie, Ziua Constituției. Adoptată în această zi, în anul 1994, Legea Supremă stabilește principiile fundamentale ale organizării statului, drepturile și libertățile cetățenilor, precum și modul de funcționare a autorităților publice.

Constituția prevede că Republica Moldova este un stat suveran, independent, unitar și indivizibil și consacră principii precum statul de drept, separarea puterilor în stat, pluralismul politic și respectarea demnității umane.

Totodată, documentul garantează drepturi și libertăți fundamentale, printre care dreptul la viață, libertatea de exprimare, dreptul la educație, dreptul la muncă, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la un proces echitabil și dreptul de vot.

Constituția Republicii Moldova cuprinde un preambul și șapte titluri, care reglementează principiile generale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, organizarea autorităților publice, economia națională și finanțele publice, activitatea Curții Constituționale, procedura de revizuire a Constituției, precum și dispozițiile finale și tranzitorii.

Constituția a fost adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 și a intrat în vigoare la 27 august 1994, de Ziua Independenței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constitutie #Moldova

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.