Turcia se confruntă cu unul dintre cele mai grave valuri de incendii de vegetație din acest sezon. Flăcările au cuprins mai multe provincii, au ajuns până la locuințe și au determinat evacuarea a sute de persoane, în timp ce autoritățile continuă intervențiile pentru stingerea focarelor.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că, la nivel național, au izbucnit inițial 90 de incendii, dintre care 81 sunt sub control. Ulterior, ministrul Agriculturii și Pădurilor, Ibrahim Yumakli, a precizat că, până în dimineața zilei de 30 iulie, numărul total al incendiilor a ajuns la 115, iar 110 dintre acestea au fost stinse.

Cea mai gravă situație este în provincia Mugla, unde au fost înregistrate cinci focare majore. Din cauza vântului puternic, incendiile s-au extins de pe terenurile agricole către păduri. Autoritățile au evacuat 408 locuințe, iar 703 persoane și aproximativ 100 de animale au fost mutate în zone sigure. Totodată, 45 de pacienți au fost transferați dintr-un spital local. Potrivit administrației provinciei, 55 de clădiri din șase localități au fost avariate, unele fiind distruse complet de flăcări.

Incendiile continuă și în provincia Antalya. În districtul Kaș, pompierii luptă cu focul pentru a doua zi consecutiv, fiind mobilizate 26 de autospeciale și 155 de salvatori. În Kumluca, incendiul a afectat aproximativ 50 de hectare de teren și circa 15 locuințe. Din cauza fumului dens, drumul Fethiye–Antalya, care duce spre stațiuni turistice populare, a fost închis temporar.

Alte incendii au fost raportate în provinciile Balikesir, Canakkale, Izmir și Yalova. În Balikesir au fost evacuate 210 locuințe, iar aproximativ 650 de persoane au fost scoase din calea flăcărilor.

Potrivit ministrului Ibrahim Yumakli, incendiile de amploare din Mugla, Kaș, Balikesir și Canakkale sunt în mare parte ținute sub control, însă intervențiile continuă. Autoritățile turce afirmă că țara traversează cea mai severă perioadă de incendii forestiere din acest sezon.

#Antalya #incendii #turcia

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.