În timp ce scandalul dintre Ion Onța și Arcadie Catlabuga ia amploare, Poliția Națională a emis un comunicat în care spune că își va apăra angajații prin „toate căile legale”.

Instituția acuză persoane cu statut de învinuit, dar și actori politici, că încearcă să deturneze atenția publicului de la o anchetă privind escrocheria în proporții deosebit de mari — înșelarea a două persoane cu 155.000 de euro prin investiții imobiliare fictive.

Poliția afirmă că șeful INI, Arcadie Catlabuga, a infirmat deja public orice legătură cu consilierul Ion Onța, vizat într-o cauză penală, și susține că acesta continuă să lanseze acuzații false și defăimătoare la adresa ofițerului, în încercarea de a face presiuni asupra anchetei care îl vizează.

Instituția precizează că deciziile procesuale se iau exclusiv pe baza probelor și a legii, iar eventualele nemulțumiri trebuie exprimate prin căile legale, nu în spațiul public. Poliția subliniază că își va apăra angajații prin toate mijloacele legale disponibile și cere opiniei publice discernământ față de declarațiile venite din partea persoanelor aflate în conflict cu legea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful INI, Arcadie Catlabuga, respinge acuzațiile lui Ion Onța: Nu corespund realității

Reamintim că Ion Onța este cercetat penal într-o cauză privind escrocheria în proporții deosebit de mari.

VIDEO Escrocherie cu investiții imobiliare: Două persoane au rămas fără peste 3 milioane de lei. Un bărbat, reținut

#Arcadie Catlabuga #Ion Onta #politia

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.