Un incendiu puternic a izbucnit în noaptea de duminică spre luni la Universitatea Tehnologică de Stat „V.G. Șuhov” din Belgorod, Rusia, după un atac cu drone, relatează Ukrainska Pravda, citând publicația independentă rusă ASTRA.

Potrivit sursei, focul a cuprins clădirea universității unde erau dezvoltate și testate sisteme pentru drone.

Video: X/NEXTA

ASTRA precizează că instituția lucra la un sistem automatizat de control al dronelor bazat pe microprocesorul „Milandr”. Deși proiectul era prezentat oficial ca destinat utilizării civile, inclusiv pentru monitorizarea liniilor electrice, a rețelelor de termoficare și pentru fotografiere aeriană, universitatea era implicată și în dezvoltarea tehnologiilor fără pilot.

În această vară, instituția lansase inclusiv un program de instruire destinat elevilor de liceu în domeniul dezvoltării dronelor, potrivit aceleiași surse.

Deocamdată, autoritățile ruse nu au anunțat dacă atacul s-a soldat cu victime sau pagube materiale importante. Pe parcursul nopții, autoritățile din regiunea Belgorod au emis în repetate rânduri alerte privind pericolul unor atacuri cu drone.

Incendiul s-a produs în contextul unui nou val de atacuri cu drone asupra unor obiective din Rusia și din peninsula Crimeea anexată. În noaptea de 3 august, explozii au fost raportate în raioanele Saki, Feodosia, Simferopol și Kerci, în Crimeea ocupată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atacuri #Rusia #universitate

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.