În primele 10 preferințe turistice ale cetățenilor Rusiei sunt Turcia, Grecia, Spania, Egipt, Cipru, Thailanda, Tunisia, Bulgaria, Italia, Muntenegru. Peste 40% dintre ruși au preferat să se odihnească în țările europene, în anul 2013, iar în 2014 s-a înregistrat o scădere, din cauza sancțiunilor impuse de UE, ca urmare a anexării Crimeii și agresiunilor pe teritoriul Ucrainei.

În anul 2013, 17 682 000 de ruși au călătorit în scopuri turistice, dintre care peste 40% au preferat țările europene, aproximativ 11% au optat pentru țările din Africa și peste 34% au preferat țările din Asia, arată datele Serviciului Federal de Statistică al Rusiei. Putem observa că țările europene rămân în topul preferințelor turistice ale cetățenilor Rusiei.

Peste un milion de turiști ruși au ales Spania în calitate de destinație turistică și 1 176 000 de ruși au mers în Grecia pentru a se odihni. În Germania au călătorit, în scopuri turistice, peste 830 000 de cetățeni ai Rusiei, iar pentru Italia au optat 726 000 de ruși. De asemenea, și pentru odihna în Finlanda a optat un număr impunător de turiști ruși.

Cei mai mulți ruși aleg Turcia ca și destinație turistică, astfel în 2013 peste 3 milioane de cetățeni ai Rusiei s-au odihnit în Turcia, iar în 2014 cifra s-a majorat cu 3-5%, potrivit atorus.ru.

Dacă până anul trecut turismul intern înregistra cifre tot mai mici, anul acesta rușii aleg să se odihnească și la ei în țară, din cauza restricțiilor impuse de Uniunea Europeană unor oficiali ruși, ca urmare a agresiunilor Rusiei pe teritoriul Ucrainei.

Rușii nu aleg să se odihnească în peninsula Crimeea, deoarece nu sunt căi de transport și nu fiecare dispune de mașină personală. Înainte se puteau deplasa cu trenul, însă căile feroviare au fost închise.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.