Republica Moldova se află, la nivel internaţional, pe locul 102 din 177 de ţări şi pe locul trei printre ţările Parteneriatului Estic, la capitolul corupţie. De asemenea, cea mai coruptă ramură a puterii de stat este cea judecătorească, cea mai înaltă valoare estimată a mitei medii fiind plătită de oamenii de afaceri. Datele au fost prezentate cu ocazia lansării studiului „Sistemul Naţional de Integritate al Republicii Moldova”.

Potrivit raportului, circa 37,3% din totalul reprezentanţilor gospodăriilor casnice s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 1,9% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legale şi doar 0,9% l-au soluţionat total sau parţial.

Cele mai recente sondaje naţionale de opinie publică atestă că în lista preocupărilor populaţiei corupţia este pe locul 5, fiind devansată de probleme precum sărăcia, preţurile, viitorul copiilor şi şomajul.

Studiul mai ilustrează faptul că există o serie de carenţe la nivelul instituţiilor de stat, privind corupţia. Astfel, transparenţa activităţii Parlamentului este insuficientă. Legislativul adesea nu ia atitudine faţă de problemele legate de lipsa de integritate a unor deputaţi.

Totodată, nu se efectuează verificarea prealabilă a candidaţilor la funcţiile de miniştri, iar cadrul legal privind responsabilitatea judecătorilor rămâne imperfect. Există cazuri de implicare a reprezentanţilor sistemului judiciar în scheme de preluare forţată a proprietăţii, iar numirea în posturile de conducere ale autorităţilor publice se face pe criterii politice, adesea în detrimentul celor de profesionalism şi integritate.

Referitor la antrenarea în viaţa politică a minorităţilor şi femeilor, membrii comunităţilor etnice rusă, ucraineană, bulgară, azeră, evreiască şi găgăuză au reprezentare în Parlament, alături de membri ai comunităţii; 20 de femei au fost alese în Parlamentul cu 101 mandate şi doar o femeie a fost aleasă în Adunarea Populară Găgăuză.

Totuşi, studiul demonstrează că în ultimii ani au fost înregistrate mai multe progrese în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. Astfel, a demarat reforma în sistemul judiciar, fiind înregistrate primele cazuri de tragere la răspundere a judecătorilor pentru fapte de corupţie. Au fost adoptate mai multe legi menite să asigure independenţa judecătorilor, să permită confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie. A fost introdusă răspunderea penală pentru îmbogăţirea nejustificată şi înăsprite sancţiunile pentru fapte de corupţie.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.