Republica Moldova se află, la nivel internaţional, pe locul 102 din 177 de ţări şi pe locul trei printre ţările Parteneriatului Estic, la capitolul corupţie. De asemenea, cea mai coruptă ramură a puterii de stat este cea judecătorească, cea mai înaltă valoare estimată a mitei medii fiind plătită de oamenii de afaceri. Datele au fost prezentate cu ocazia lansării studiului „Sistemul Naţional de Integritate al Republicii Moldova”.

Potrivit raportului, circa 37,3% din totalul reprezentanţilor gospodăriilor casnice s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 1,9% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legale şi doar 0,9% l-au soluţionat total sau parţial.

Cele mai recente sondaje naţionale de opinie publică atestă că în lista preocupărilor populaţiei corupţia este pe locul 5, fiind devansată de probleme precum sărăcia, preţurile, viitorul copiilor şi şomajul.

Studiul mai ilustrează faptul că există o serie de carenţe la nivelul instituţiilor de stat, privind corupţia. Astfel, transparenţa activităţii Parlamentului este insuficientă. Legislativul adesea nu ia atitudine faţă de problemele legate de lipsa de integritate a unor deputaţi.

Totodată, nu se efectuează verificarea prealabilă a candidaţilor la funcţiile de miniştri, iar cadrul legal privind responsabilitatea judecătorilor rămâne imperfect. Există cazuri de implicare a reprezentanţilor sistemului judiciar în scheme de preluare forţată a proprietăţii, iar numirea în posturile de conducere ale autorităţilor publice se face pe criterii politice, adesea în detrimentul celor de profesionalism şi integritate.

Referitor la antrenarea în viaţa politică a minorităţilor şi femeilor, membrii comunităţilor etnice rusă, ucraineană, bulgară, azeră, evreiască şi găgăuză au reprezentare în Parlament, alături de membri ai comunităţii; 20 de femei au fost alese în Parlamentul cu 101 mandate şi doar o femeie a fost aleasă în Adunarea Populară Găgăuză.

Totuşi, studiul demonstrează că în ultimii ani au fost înregistrate mai multe progrese în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei. Astfel, a demarat reforma în sistemul judiciar, fiind înregistrate primele cazuri de tragere la răspundere a judecătorilor pentru fapte de corupţie. Au fost adoptate mai multe legi menite să asigure independenţa judecătorilor, să permită confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie. A fost introdusă răspunderea penală pentru îmbogăţirea nejustificată şi înăsprite sancţiunile pentru fapte de corupţie.

Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate” care cuprinde ţările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.

Un fermier din satul Hagimus, raionul Căușeni, a reușit să crească în acest an un harbuz de 74 de kilograme. Sergiu Surschi și-a depășit astfel propriul record, stabilit anul trecut, când a recoltat un pepene verde de 40 de kilograme, exemplar înregistrat la Agenția Recordurilor din Republica Moldova.

Harbuzul crescut în acest an are un diametru de 206 centimetri, iar înălțimea și lățimea ajung la aproximativ 80 și, respectiv, 45 de centimetri.

Pasiunea lui Sergiu Surschi pentru harbujii giganți a început după ce a văzut la televizor povestea unui fermier din Spania, care reușise să crească un pepene verde de 107 kilograme. Impresionat de rezultat, moldoveanul a luat legătura cu fermierul spaniol și a cumpărat trei semințe din soiul american Carolina Cross.

„Am plantat semințele în luna mai, iar pe la mijlocul lui iunie pepenele era cât un bob de mazăre. Doar una dintre semințe a prins, dar iată că a dat un rezultat spectaculos”, povestea fermierul anul trecut.

Atunci, Sergiu Surschi își propunea să ajungă la un harbuz de 100 de kilograme și se pare că este tot mai aproape de obiectiv.

Soiul Carolina Cross este cunoscut pentru fructele sale de dimensiuni impresionante. În condiții favorabile de cultivare, fructele pot ajunge la 90–119 kilograme, iar exemplarele crescute special pentru competiții pot depăși această greutate.Soiul își are originea în Statele Unite și este asociat în special cu Carolina de Nord. Fructele au o formă alungită, coajă verde cu dungi mai închise și miez roșu.

Pentru a ajunge la dimensiuni impresionante, Carolina Cross are nevoie de multă lumină, temperaturi ridicate, apă suficientă și un sol fertil. Planta dezvoltă vreji lungi și are nevoie de mult spațiu pentru a se dezvolta.

Potrivit informațiilor publicate de Universitatea de Stat din Carolina de Nord, un exemplar din soiul Carolina Cross a ajuns la aproximativ 119 kilograme.

Greutatea finală a unui astfel de harbuz depinde însă de mai mulți factori, printre care genetica, vremea, irigarea, fertilizarea solului și durata perioadei de vegetație.