Proiectul privind consolidarea instrumentelor Comisiei Naționale a Pieții Financiare, a fost exlus din lista proiectelor pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, pe ultima sută de metri. Președintele CNPF, Artur Gherman, își exprimă nedumerirea în legătură cu această decizie a Cabinetului de miniștri și susține că va insista ca proiectul să fie votat în cadrul următoarei sesiuni parlamentare.

Potrivit lui Gherman, documentul a fost elaborat în conformitate cu recomandările Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale și a fost adoptat în prima lectură. „Nu știu din ce momente el acolo nu s-a regăsit. Acum discutăm cum totuși să accelerăm adoptarea acestei legi”.

Președintele CNPF declară că adoptarea proiectului de lege era necesară, pe motiv că, în prezent, majoritatea deciziilor instituției sunt contestate în instanță ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale de acum doi ani. „După această decizie, ne-am dat seama că practic aceasta a fost unica noastră pârghie serioasă în promovarea politicii sale de asigurare a stabilității financiare, pe de o parte, și pe de altă parte – apărărarea drepturilor investitorilor și consumatorilor”, a mai spus Gherman.

Totodată, președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare susține solicitarea Fondului Monetar Internațional de a acorda protecție juridică angajaților instituției, care acționează în interese de serviciu. Potrivit lui Gherman, această practică există în multe țări europene.

La începutul lui iulie, FMI a cerut autorităţilor de la Chişinău să acţioneze expres pentru a elimina deficienţele din sectorul bancar moldovenesc şi a asigura stabilitatea şi fiabilitatea sectorului. În context, experții au solicitat elaborarea de urgenţă a proiectelor de lege necesare care ar oferi mai multe împuternici Băncii Naţionale a Moldovei şi Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Realitatea.md amintește că, la începutul săptămânii trecute Guvernul a recurs la asumarea răspunderii în fața Parlamentului, prevăzută de Constituție, pe un șir de 11 proiecte de legi. Premierul Iurie Leancă, dar și speakerul Igor Corman au menționat că proiectele au fost blocate în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, aceasta fiind unica soluție legală pentru ca proiectele să fie adoptate.

Vezi lista proiectelor pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

De astăzi, cumpărătorii din Republica Moldova pot afla mai ușor de unde provin produsele alimentare pe care le găsesc la raft. Țara de origine trebuie să fie indicată în mod obligatoriu, iar comercianții care nu respectă noile cerințe riscă amenzi de până la 24 de mii de lei.

Am mers în stradă să aflăm cât de importantă este pentru cumpărători originea produselor și dacă aceștia ar alege un produs moldovenesc în locul unuia importat. Unii dintre cei intervievați spun că preferă produsele autohtone și verifică în mod constant țara de origine.

„Da, sigur, optez mai mult pentru producători autohtoni”, a spus un cumpărător. Un altul afirmă că încearcă să cumpere cât mai multe produse din Republica Moldova.

Pentru mulți consumatori, însă, originea nu este criteriul principal. Prețul și calitatea cântăresc mai mult în momentul în care aleg produsul de la raft.

„Mă uit la țara de origine, dar, dacă sincer, nu mă interesează, în special dacă mă aranjează prețul, este ok”, a spus un cumpărător.

Cei mai mulți dintre cei intervievați au indicat calitatea drept principalul criteriu de alegere. Unii spun că obișnuiesc să cumpere produse de la mai mulți producători, după care le compară și aleg ceea ce le place cel mai mult. În același timp, afișarea țării de origine este văzută de unii cumpărători drept o informație utilă, care îi ajută să ia o decizie mai informată.

Detalii din reportajul de mai jos.