Ultimele baraje de protecție instalate pe râul Nistru după poluarea cu produse petroliere provocată de atacul asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, Ucraina, au fost demontate în această săptămână. După aproape cinci luni de intervenții, echipele nu mai sunt mobilizate permanent în teren.

Anunțul a fost făcut de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a vizitat localitatea Arionești, unde a fost instalat cel mai mare sistem de protecție, format din șapte baraje absorbante.

Pe durata intervenției au fost utilizați aproximativ 20.000 de metri de baraj absorbant, peste 50 de tone de sorbent biodegradabil și lichid, precum și sute de unități de tehnică și echipamente speciale. Autoritățile au calificat operațiunea drept una fără precedent pentru protejarea Nistrului, râu din care se alimentează cu apă potabilă aproximativ 80% din populația Republicii Moldova.

Ministerul Mediului susține că, după această intervenție, țara dispune de o capacitate mai bună de reacție în cazul unor noi poluări ale apelor de suprafață. Instituțiile responsabile au la dispoziție echipamente și materiale pentru intervenții rapide.

Stocurile includ baraje de izolare și absorbante, materiale pentru colectarea produselor petroliere, pompe, rezervoare pentru depozitarea poluanților, dar și echipamente de protecție pentru salvatori, precum costume, măști și mănuși. Materialele sunt păstrate în două depozite, amplasate în nordul și centrul țării, pentru a putea fi transportate rapid în zonele afectate.

Ministerul Mediului anunță că va continua monitorizarea resurselor de apă și menținerea capacității de intervenție pentru situații de urgență.

Amintim că, barajele au fost instalate în primăvara anului 2026, după ce atacurile rusești asupra Centralei Hidroelectrice de pe Nistru din Ucraina au provocat scurgeri de produse petroliere. În perioada respectivă, alimentarea cu apă potabilă din râul Nistru a fost oprită temporar în municipiul Bălți, orașul Soroca și în mai multe localități din raioanele Sîngerei și Florești, precum și în satul Naslavcea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rusia va continua să negocieze cu Statele Unite, deoarece acestea din urmă acceptă realitatea de pe teren din Ucraina şi resping aderarea acestei ţări la NATO, a afirmat marţi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, informează EFE.

„Faptul că în toate contactele, în special cu preşedintele (rus Vladimir) Putin, americanii pornesc de la aceste realităţi, desigur, provoacă o reacţie pozitivă şi o dorinţă de a continua discuţiile”, a comentat Lavrov la postul de televiziune Pervii Kanal (Canal 1 – n.r.).

Prin „acceptarea realităţii de pe teren”, Washingtonul respectă voinţa exprimată în referendumuri de locuitorii din regiunile anexate Doneţk, Lugansk, Herson, Zaporojie şi Peninsula Crimeea, a susţinut el, transmite Digi24.

În plus, Lavrov a afirmat că preşedintele american Donald Trump a considerat problema potenţialei aderări a Ucrainei la NATO drept „închisă” de la revenirea la Casa Albă în ianuarie 2025. „În primul rând, Trump a spus că oamenii ar trebui să uite de atragerea Ucrainei în NATO (…) Că este o problemă închisă şi nu este nevoie să o redeschidem”, a insistat şeful diplomaţiei ruse.

Lavrov a subliniat că emisarii Casei Albe, Steve Witkoff şi Jared Kushner, „recunosc aceste puncte fundamentale şi încearcă să joace un rol constructiv. Cred că acest lucru merită sprijin”. De asemenea, el a respins drept „speculaţii” afirmaţiile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform cărora mediatorii americani ar fi propus măsuri de reducere a intensităţii luptelor înaintea şi în timpul iernii.

Principalul rezultat al negocierilor de la sfârşitul săptămânii trecute dintre Witkoff şi Kushner şi liderii ambelor ţări la Moscova şi Kiev a fost reluarea contactelor, după o pauză de peste şase luni din cauza războiului din Iran. Însă în realitate discuţiile nu au dat rezultate, iar facţiunile beligerante au reluat marţi atacurile asupra ambelor capitale, după un armistiţiu de 72 de ore, deşi SUA speră să convoace în curând o reuniune tripartită, similară cu cea care a avut loc la Geneva în februarie.

Putin a lăudat din nou în faţa emisarilor americani „succesele” armatei sale din Donbas, succese care au fost puse la îndoială până şi de bloggerii ruşi, în timp ce Zelenski a cerut mai multe mijloace de apărare antiaeriană după ce a recunoscut că războiul va continua pe parcursul iernii care urmează.

Experţi independenţi consideră că preşedintele rus şi-a înăsprit poziţia în ultimele luni din cauza atacurilor ucrainene reuşite asupra teritoriului rus. Totodată, potrivit acestor experţi, citaţi de EFE, Putin consideră consultările cu SUA ca parte a efortului de război şi nu va negocia serios până când nu va prelua controlul asupra întregului Donbas.

În trecut, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că aderarea Ucrainei la NATO va crea ameninţări la adresa Rusiei şi nu va contribui la sporirea securităţii Ucrainei. Şi tot preşedintele rus a insistat în trecut că posibilitatea aderării Ucrainei la NATO a fost unul dintre motivele conflictului dintre cele două ţări.