Primăria municipiului Chișinău a început amenajarea unor noi parcări de captură la principalele intrări în Capitală. Potrivit autorităților municipale, proiectul este implementat pentru prima dată în oraș.

Edilul Ion Ceban a precizat că lucrările vizează primele parcări din cadrul primei etape, urmând ca ulterior să fie amenajate și alte locații. Investițiile au drept scop fluidizarea traficului, reducerea numărului de automobile care intră zilnic în Capitală și încurajarea șoferilor de a-și continua deplasarea cu transportul public.

La parcarea de captură din strada Vadul lui Vodă, sectorul Ciocana, au început lucrările de terasament și amenajare a acceselor. Va fi cea mai mare parcare de acest tip din municipiu, cu peste 520 de locuri, stație de transport public, spații amenajate pentru cetățeni și toate condițiile necesare pentru un acces rapid spre oraș.
La parcarea de captură din strada Codrilor, sectorul Buiucani, continuă lucrările de terasament. Proiectul prevede 250 de locuri de parcare, două accese, o stație de transport public în apropiere, precum și spații amenajate pentru utilizatori și pentru șoferii transportului public municipal.
În sectorul Rîșcani, la parcarea de captură din strada Calea Orheiului, sunt în desfășurare lucrările de pregătire a terenului. Vor fi amenajate circa 178 de locuri de parcare, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, alături de spații verzi, zone de odihnă și infrastructura necesară pentru un acces sigur și confortabil.
În perioada imediat următoare începem lucrările de finalizare la parcarea de captură din strada Ghidighici, sectorul Buiucani, unde va fi inclusă și toată infrastructura adiacentă. Lucrările pregătitoare au fost deja executate, iar proiectul prevede amenajarea a 240 de locuri de parcare, acces modernizat și infrastructura necesară pentru a deservi una dintre cele mai importante intrări în municipiu.
Sunt aproape finalizate lucrările la parcarea de captură de pe șoseaua Hîncești, sectorul Centru, sub Podul Telecentru, unde s-au aplicat marcajele rutiere și se montează indicatoarele și delimitatoarele. Cu o capacitate de aproximativ 250 de locuri, aceasta va deveni funcțională în scurt timp și va contribui la descongestionarea traficului din această zonă a Capitalei.

Ion Ceban a precizat că, în curând, vor fi anunțate și alte adrese unde urmează să fie amenajate parcări. În paralel, continuă lucrările de amenajare și construcție a noilor parcări publice în toate sectoarele Capitalei, atât a celor cu capacitate mai mare, amplasate pe aliniamentele stradale, cât și a parcărilor din cartiere.

Printre parcările cu capacitate mare se numără cele de pe străzile Mihai Sadoveanu, Igor Vieru, Mateevici, Miorița, Ialoveni, Grenoble, Doga, Nicolae Dimo, Onisifor Ghibu, Vasile Coroban, Ion Pelivan și Ion Creangă.

Totodată, lucrări de amenajare sau pregătire pentru noi parcări sunt realizate pe străzile Sarmizegetusa, Burebista, Florilor, Nicolae Dimo și Albișoara, pe bulevardele Cuza Vodă și Dacia, precum și pe Calea Orheiului.

În paralel, sunt planificate noi parcări pe străzile Plaiului, Trandafirilor, Independenței, Hristo Botev, Nicolae Zelinski și Cetatea Albă, precum și pe șoseaua Muncești. Potrivit autorităților municipale, lucrările vor fi realizate etapizat, cu scopul de a crește numărul locurilor de parcare disponibile pentru locuitorii Capitalei.

„La fel continuăm implementarea proiectelor de reabilitare a drumurilor, trotuarelor și podurilor, modernizarea spațiilor publice, a infrastructurii de transport și realizarea multor alte investiții în toate sectoarele capitalei. În Chișinău se muncește zilnic, iar fiecare proiect implementat contribuie la organizarea orașului și îl face mai confortabil pentru locuitori”, a spus Ceban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenajare #Chisinau #noi parcari de captare

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.