Ucraina a propus Rusiei un acord prin care ambele părți să înceteze atacurile asupra navelor civile din Marea Neagră, relatează Reuters, într-o aparentă încercare de a redeschide un coridor esențial pentru exporturile de cereale, informează știrileprotv.ro.

Potrivit informațiilor, Kievul a transmis propunerea prin intermediul unei terțe părți. Moscova nu a oferit încă un răspuns, precizează agenția. Marea Neagră reprezintă o rută comercială vitală atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, fiind folosită pentru transportul cerealelor și al altor produse alimentare către piețele internaționale.

Din luna iulie, Ucraina a blocat în mod eficient această rută pentru transportul comercial rusesc. Dronele ucrainene au lovit aproape 220 de nave în Marea Azov și în Marea Neagră, inclusiv petroliere, cargouri de cereale și feriboturi de pasageri.

Această campanie a determinat Rusia să suspende navigația prin canalul care leagă Marea Caspică de Marea Azov prin rețeaua de râuri din Rusia. Traseul trece prin strâmtoarea Kerci, dintre Crimeea ocupată și Rusia, și continuă spre strâmtoarea Bosfor din Turcia.

Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene

În aceeași perioadă, Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor din sudul Ucrainei, afectând grav sectorul agricol al țării. Aproximativ 90% din exporturile de cereale și semințe de floarea-soarelui pleacă din portul Odesa și din porturile învecinate Ciornomorsk și Pivdenne.

În luna iulie, drone rusești au ucis 10 marinari, la scurt timp după ce cargoul de cereale Golden Leo, aflat sub pavilion turcesc, a plecat din Odesa. Multe dintre victime proveneau din Siria și India. Alte 16 persoane, inclusiv muncitori portuari și marinari, și-au pierdut viața în alte atacuri recente.

Kievul încearcă reluarea exporturilor

Potrivit Reuters, inițiativa Kievului pare să fie una pragmatică, care ar permite ambelor părți să reia transporturile maritime esențiale pentru securitatea alimentară globală. Propunerea vine în contextul începerii sezonului de recoltare din Ucraina și al blocării aproape complete a transporturilor maritime din porturile ucrainene.

Financial Times: JD Vance i-ar fi cerut lui Zelenski să reducă atacurile asupra Novorossiisk

Propunerea survine și după ce Financial Times a relatat că vicepreședintele SUA, JD Vance, i-ar fi cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să reducă unele atacuri asupra portului rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră.

În cadrul unei convorbiri telefonice din 31 iulie, Vance s-ar fi plâns că atacurile ucrainene asupra petrolierelor care transportă țiței din Kazahstan afectează companii americane și contribuie la destabilizarea prețurilor petrolului. Potrivit publicației, care citează oficiali ucraineni sub protecția anonimatului, el i-ar fi cerut lui Zelenski să oprească aceste atacuri.

Biroul președintelui ucrainean nu a comentat informațiile. În prezent, Kievul poartă negocieri sensibile cu administrația Trump, încercând să obțină interceptoare Patriot fabricate în SUA pentru apărarea orașelor ucrainene împotriva atacurilor tot mai intense cu rachete balistice și drone rusești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #razboi #Rusia #Ucraina

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.