Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Maia Sandu #proteste profesori #salarii

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.