După cazul Bogdan Zgherea, tânărul cu studii liceale care primea la Ministerul Culturii un salariu de 33 000 de lei brut, Moldova Curată a documentat un alt caz în care un alt vicepreședinte al Organizației de Tineret a PAS a fost angajat în cabinetul ministrului Culturii, fiind, la fel, în primul an de facultate, deci, fără studii superioare finalizate. Selinia Cojocaru, în 2023 studentă în primul an la Facultatea de Jurnalism și Științe a Comunicării, a devenit mai întâi asistentă în cabinetul ministrului Culturii Sergiu Prodan, apoi, angajată prin contract la același minister și, în paralel, la Ministerul Mediului, după care – specialistă principală la IP Administrația Națională Apele Moldovei. Acum, ea deține o diplomă de licență și ne-a informat că este consilieră în cabinetul ministrului Mediului. În nici unul dintre cazuri nu au fost organizate concursuri de angajare și nici concursuri de achiziții publice pentru serviciile contractate. S-a preferat contractarea directă, pe contracte de valoare mică, permise de legislație fără procedură de achiziții. Unii experți în integritate și anticorupție apreciază acest parcurs ca prezentând semne de favoritism, dar și dubii privind egalitatea de șanse pentru tineri care nu au afilieri politice, transmite moldovacurată.md.

După liceu, asistentă în cabinetul ministrului

Selinia Cojocaru are 22 de ani și este vicepreședintă a Organizației de Tineret a Partidului Acțiune și Solidaritate. În iunie 2026 a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicrăii, specializarea Arte Audiovizuale și Media.

La 21 iulie 2023, când avea 19 ani și abia absolvise Liceul „Aristotel” din Chișinău, ea a fost angajată în funcția de asistentă în cabinetul ministrului Culturii Sergiu Prodan, „pe 0,5 unități de funcție”, după cum ne-a informat Ministerul Culturii. A deținut funcția până la 31 ianuarie 2024, adică timp de jumătate de an. „Ținând cont de nivelul de studii, Selinia Cojocaru a beneficiat de o remunerare de două ori mai mică decât cuantumul prevăzut pentru această funcție, adică 7 700 de lei brut lunar. Potrivit art. 3 din Legea nr. 80/2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, personalul din cabinet este încadrat în funcție în temeiul încrederii personale acordate de persoana cu funcție de demnitate publică pe care o asistă. Respectiv, aceasta a fost decizia personală a ministrului”, ne-a comunicat Ministerul Culturii, într-un răspuns semnat de secretara de stat Marcela Nistor. Sergiu Prodan nu ne-a răspuns la solicitarea de comentariu pe acest subiect.

Expertă în integritate și anticorupție: Nici în acest caz, pentru angajarea în cabinetul ministrului Culturii nu s-a respectat obligația legală de a avea studii superioare absolvite

Lilia Ioniță, directoare de programe la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), solicitată să comenteze modalitatea de angajare în acest caz, notează că nu faptul că persoana era „prea tânără” ar fi problema, ci corespunderea condițiilor stabilite de lege la angajarea în cabinetul ministrului Culturii: „Nimeni nu contestă ideea că tinerii trebuie încurajați să muncească încă din timpul studiilor, să capete experiență și să crească profesional. Dimpotrivă, ar fi foarte bine ca asemenea oportunități să existe pentru cât mai mulți. Pentru angajarea în cabinetul ministrului, Legea nr. 80/2010 cerea expres studii superioare absolvite cu diplomă de licență. Încrederea personală a ministrului este o condiție suplimentară, nu una care înlocuiește studiile. În cazul abordat, această condiție legală iarăși nu a fost respectată și orice diminuare a salariului nu justifică nerespectarea legii”.

Contracte de prestări servicii la două ministere în același timp

Selinia Cojocaru și-a depus demisia din cabinetul ministrului, dar a continuat să lucreze pentru minister pe contracte de prestări-servicii. La 1 februarie 2024 a încheiat un contract pe 11 luni, în valoare de 85 200 de lei. „Suma de 85 200 de lei reprezintă valoarea brută totală a contractului pentru întreaga perioadă de prestare a serviciilor, și nu o remunerație lunară. Atribuirea contractului de prestări servicii a fost realizată cu respectarea prevederilor cadrului normativ aplicabil achizițiilor publice de valoare mică”, ne-a comunicat Ministerul Culturii. La rândul ei, Selinia Cojocaru ne-a informat că a prestat servicii de promovare a Programului Național „Voucher Cultural”, „pentru un contract de 7 745,45 lei brut, aproximativ 6.200 lei net”, precizând că activitatea sa a inclus conceperea și implementarea activităților de comunicare, realizarea și coordonarea materialelor de promovare, redactarea conținutului, producția video, design grafic, editare și post-producție, administrarea și adaptarea conținutului pentru canalele de comunicare etc.

În același an, în timp ce avea un contract valabil cu Ministerul Culturii, Selinia Cojocaru a fost contractată, în paralel, de Ministerul Mediului. La 20 mai 2024 a încheiat un contract de prestări servicii cu valoarea de 64.295 de lei, valabil la fel până în decembrie 2024. În acea perioadă, Ministerul dispunea de o Secție de informare și comunicare cu mass-media în care lucrau trei persoane.

„Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare, activitatea Secției era orientată în principal spre informarea publicului, gestionarea relațiilor cu mass media, elaborarea și distribuirea comunicatelor de presă, examinarea solicitărilor de informații, actualizarea platformelor online, organizarea campaniilor de informare și monitorizarea presei. Deși Regulamentul prevede utilizarea materialelor foto și video și crearea materialelor de comunicare, acesta nu stabilește în mod expres operațiunile tehnice specializate necesare producerii acestora, precum fotografierea profesională, filmarea, montajul și editarea video, prelucrarea imaginilor sau realizarea designului grafic. În acest context, dna Selinia Cojocaru a fost contractată pentru realizarea și prelucrarea materialelor foto și video de la evenimentele și activitățile Ministerului, filmarea și montarea interviurilor și reportajelor, elaborarea și adaptarea materialelor grafice, pregătirea și adaptarea conținutului pentru diferite platforme digitale, precum și pentru acordarea suportului tehnic și metodologic angajaților Secției în utilizarea programelor și instrumentelor de design, editare și producție multimedia”, a explicat Ministerul Mediului angajarea, la solicitarea Moldova Curată, într-un răspuns semnat de ministrul Gheorghe Hajder.

În anul următor, 2025, Ministerul Mediului i-a oferit alte două contracte: unul de 3 luni, încheiat la 28 ianuarie 2025, în valoare de 30 000 de lei, iar altul – la 18 aprilie 2025, valabile până în septembrie 2025, în valoare de 60 000 de lei. Ministerul Mediului ne-a informat însă că executarea celui de-al doilea contract a fost întreruptă mai devreme – în iulie 2025, de aceea totalul plăților făcute către Selinia Cojocaru în 2025 a fost de 66 086,96 de lei.

În același an, 2025, Selinia Cojocaru a lucrat și pentru Fundația StartUp Moldova, de unde a fost remunerată cu 131 672, 09 de lei. Pe pagina web a acestei fundații Selinia Cojocaru apare și în prezent ca parte a echipei, însă, la solicitarea noastră ea a precizat că în prezent nu mai lucrează pentru StartUp Moldova.

Întrebată cum a reușit să facă față tuturor contractelor și studiilor în același timp (era în al doilea și al treilea an de facultate), Selinia Cojocaru a răspuns:

„Regulamentul Facultății prevede posibilitatea acordării unui parcurs individual pentru studenții care sunt angajați, cu condiția prezentării unui certificat care confirmă raporturile de muncă. În baza acestui regulament, am beneficiat de parcurs individual, ceea ce presupunea o prezență redusă la activitățile curente, însă obligația de a participa la toate atestările și examenele, precum și de a realiza și prezenta toate lucrările, proiectele și evaluările prevăzute în planul de învățământ. În perioada studiilor am respectat aceste cerințe și am acumulat toate creditele academice necesare. (…) Consider că utilizarea etichetei de «persoană fără studii» va crea percepții eronate. Un tânăr aflat încă la facultate are dreptul să muncească, să acumuleze experiență și să-și demonstreze competențele. Faptul că, la momentul angajării, nu finalizasem încă studiile universitare nu înseamnă că am neglijat educația sau pregătirea profesională sau că nu mi-am îndeplinit atribuțiile conform competențelor. Dimpotrivă, am contribuit cu sarcini concrete și am demonstrat rezultate vizibile. Ce ține de studii, mereu am fost una dintre studentele cu rezultate foarte bune, am urmărit să evoluez, iar ulterior am apărat teza de licență cu rezultate maxime”.

Specialistă principală în cadrul IPAN Apele Moldovei

Cu două luni înainte de a-și încheia contractul la Ministerul Mediului, Selinia Cojocaru a fost angajată, la 1 august 2025, în calitate de specialist principal la IP Administrația Națională Apele Moldovei, anume în Secția secretariat a Comitetului bazinal Dunărea – Prut și Marea Neagră. Instituția ne-a informat că angajarea s-a făcut „în baza cererii persoanei”, fără concurs, pe o perioadă determinată – până la 31 ianuarie 2026. Peste aproape două luni, la 24 septembrie 2026, ea a fost transferată în funcția de specialistă principală a Serviciului relații cu publicul. „Precizăm că persoana menționată nu a fost încadrată într-o funcție publică și nu a dobândit statutul de funcționar public. Aceasta a fost angajată într-o funcție contractuală din cadrul unei instituții publice, raporturile de muncă fiind reglementate de Codul muncii și de actele interne ale angajatorului. În aceste condiții, procedura obligatorie de ocupare prin concurs aplicabilă funcțiilor publice nu era incidentă în cazul respectiv. Totodată, contractul individual de muncă a fost încheiat pe perioadă determinată, potrivit necesităților instituționale existente la momentul respectiv. Prin urmare, angajarea s-a realizat în limitele prerogativelor angajatorului de a selecta și încadra personal contractual, în conformitate cu legislația muncii și cu cerințele stabilite pentru postul respectiv”, a explicat angajarea actualul director interimar al IPAN Apele Moldovei, Vlad Ceban.

Fostul director al IPAN Apele Moldovei: funcția Seliniei Cojocaru nu era o funcție publică

Fostul director al IPAN Apele Moldovei, Nicu Belitei, care a emis ordinul de angajare, ne-a oferit următoarea explicație: „Premisa potrivit căreia dna Selinia Cojocaru ar fi fost angajată într-o funcție publică nu corespunde situației existente în anul 2025, or, începând cu 1 ianuarie 2025, Agenția „Apele Moldovei” a fost reorganizată prin transformare în Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei”. Personalul instituției fiind angajat în baza legislației muncii. Funcția contractuală denumită „specialistă principală” nu trebuie confundată, doar în considerarea denumirii sale, cu o funcție publică supusă regimului Legii nr. 158/2008”. Nicu Belitei a menționat, de asemenea, că cerința generală privind deținerea studiilor superioare se referă la accesul în funcțiile publice reglementate de legislația privind funcția publică, dar nu poate fi aplicată automat, în opinia sa, unei funcții ocupate în baza unui contract individual de muncă. „Este corect că, la data angajării, aceasta (Selinia Cojocaru – n. n.) nu finalizase încă studiile superioare, fiind studentă la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, programul de licență «Producție multimedia». CV-ul indica experiență în redactarea textelor, gestionarea rețelelor sociale, realizarea materialelor vizuale, organizarea campaniilor de comunicare și a evenimentelor. Prin urmare, la angajare au fost avute în vedere studiile universitare în curs, experiența practică și competențele relevante pentru activitățile de secretariat, comunicare și relații cu publicul. Nu a fost vorba despre angajarea într-o funcție tehnică de specialitate în domeniul hidrologiei și nici despre atribuirea statutului de funcționar public”, a adăugat fostul director al IPAN Apele Moldovei.

Nicu Belitei a negat că apartenența la PAS ar fi avut vreun rol în această angajare: „Nu a fost aplicat niciun criteriu de favorizare bazat pe apartenență politică și resping orice interpretare potrivit căreia angajarea ar fi fost determinată de poziția deținută de dna Cojocaru într-o organizație politică”.

Este de menționat că, în timp ce IPAN Apele Moldovei susține că Selinia Cojocaru a fost angajată pe un termen fix – adică până la 31 ianuarie 2026, ea însăși ne-a comunicat că a „încetat raportul de muncă” cu această instituție, deoarece și-a obținut diploma de licență, ceea ce îi oferă acces „la mai multe oportunități profesionale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 2026, consilieră în cabinetul ministrului Mediului

Selinia Cojocaru a absolvit facultatea în iunie 2026. Ea ne-a comunicat că în prezent este angajată în cabinetul ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, deși numele ei nu îl găsim pe pagina web a ministerului, în lista angajaților din cabinetul ministrului.

Selinia Cojocaru a ținut să facă unele remarci referitoare la activitatea sa profesională: „Am muncit cu multă implicare și, de multe ori, dincolo de limitele unui program obișnuit, pentru că mi-a păsat cu adevărat de ceea ce făceam. Nu am tratat niciodată studiile și activitatea profesională ca pe două lucruri care se exclud. Dimpotrivă, le-am dus în paralel, iar una a susținut-o pe cealaltă. Consider că tinerii trebuie încurajați să intre în câmpul muncii încă din perioada studiilor, să capete experiență, să contribuie și să crească profesional. Mi-ar părea nedrept ca întregul meu parcurs să fie redus la ideea că eram «prea tânără», că «nu aveam încă diplomă» sau «angajată fără studii»”.

Lilia Ioniță: „Problema este dacă asemenea oportunități sunt, în mod real, oportunități pentru toți”

Analizând întregul traseu de angajare în acest caz, Lilia Ioniță observă că acesta ar trebui abordat și prin prisma egalității de șanse pentru toți tinerii: „Privind întregul traseu: cabinet de ministru, contracte succesive cu două ministere, o funcție într-o instituție publică, unde angajarea s-a făcut, potrivit instituției, pur și simplu «în baza cererii persoanei», iar ulterior din nou cabinetul unui ministru, discuția nu mai este doar despre vârstă sau diplomă. Inevitabil, apare și o umbră de favoritism și, mai ales, întrebarea despre egalitatea de șanse. Câți alți tineri, la fel de buni sau poate chiar mai buni, au știut că pot depune o asemenea cerere și că există o asemenea oportunitate? Și, da, îmi este greu să-mi imaginez că vicepreședintele organizației de tineret a unui partid de opoziție ar fi avut un traseu la fel de lin, chiar cu un CV foarte bun. Dar poate mă înșel. Problema nu este că unii tineri primesc oportunități surprinzător de frumoase. Ar fi bine să le primească. Problema este dacă asemenea oportunități sunt, în mod real, oportunități pentru toți”.

Experta conchide că „despre șanse egale putem vorbi atunci când și ceilalți tineri capabili știu că pot bate la aceeași ușă și au motive să creadă că, dacă li se va deschide, față de ei vor fi aplicate aceleași reguli”. „Iar dacă totul începe cu o simplă cerere, ar fi bine măcar să știe toți unde trebuie depusă”, mai notează Lilia Ioniță.

#Ministerul Mediului #selinia cojocaru

Republica Moldova are în 2026 peste 4 milioane de cetățeni, potrivit datelor prezentate de expertul economic Veaceslav Ioniță. La începutul trimestrului III, erau aproape 4,046 milioane de cetățeni cu acte în regulă, dintre care circa 3,686 milioane pe malul drept al Nistrului și aproape 360 de mii în regiunea transnistreană.

„După 35 de ani de la declarația independenței, în 2026 Republica Moldova are peste 4 milioane de cetățeni”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, din 21 august.

Potrivit expertului, aproximativ 85 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene nu au deocamdată cetățenia Republicii Moldova. Numărul acestora a scăzut considerabil în ultimul deceniu. Dacă în urmă cu zece ani aproape 224 de mii de locuitori din stânga Nistrului nu aveau cetățenie moldovenească, în prezent cifra este estimată la circa 85 de mii.

Datele arată însă o diferență importantă între numărul cetățenilor și populația care locuiește efectiv în țară. Dintre cei aproximativ 3,686 milioane de cetățeni aflați pe malul drept al Nistrului, doar circa 2,343 milioane se află în Republica Moldova. Aproximativ 1,34 milioane sunt peste hotare.

Ioniță spune că nici aceste cifre nu reflectă în totalitate numărul moldovenilor, mai ales în cazul copiilor născuți peste hotare. Potrivit lui, aproape 40% dintre femeile din Republica Moldova care nasc copii se află peste hotare, iar copiii acestora pot obține cetățenia moldovenească după înregistrarea la Agenția Servicii Publice.

În aceste condiții, expertul estimează că numărul real al cetățenilor Republicii Moldova ar putea ajunge la aproximativ 4,133 milioane. Dintre aceștia, circa 3,683 milioane ar reveni malului drept al Nistrului și aproximativ 450 de mii regiunii transnistrene.

Una dintre cele mai mari probleme rămâne forța de muncă. În 1991, pe malul drept lucrau aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar numărul pensionarilor era de circa 582 de mii. În 2026, numărul salariaților este estimat la aproape 650 de mii, în timp ce numărul pensionarilor este de aproximativ 530 de mii.

Astfel, dacă în 1991 reveneau aproape 2,68 de lucrători la un pensionar, în prezent raportul a ajuns la doar 1,23. „Cu forța de muncă situația este complicată la cei 35 de ani de la obținerea independenței. În acești ani, numărul pensionarilor a crescut, iar al salariaților a scăzut”, a spus Ioniță.

Veniturile populației au trecut, la rândul lor, prin schimbări majore. În 1993, veniturile moldovenilor erau de aproape cinci ori mai mici decât în 1991. Salariile au revenit peste nivelul real din 1991 abia în 2008.

În prezent, salariile reale sunt de aproximativ 2,15 ori mai mari decât în 1991. Cea mai dificilă perioadă a fost între 1992 și 1996, când salariile scădeau anual cu aproape 17%. În perioada 2002-2006 s-a înregistrat cea mai puternică creștere, de aproximativ 12,8% pe an.

În ultimii cinci ani, salariile de pe malul drept au crescut cu aproximativ 9% anual, față de 6,2% în perioada 2017-2021. Salariul mediu de pe malul drept este în prezent de peste două ori mai mare decât în regiunea transnistreană.

A crescut și numărul persoanelor cu salarii ridicate. Dacă în 2014 doar aproximativ 1.900 de persoane aveau salarii de peste 1.000 de euro lunar, în 2025 numărul acestora a ajuns la 122,6 mii. Pentru 2026, cifra este estimată să depășească 140 de mii.

În cazul salariilor de peste 2.000 de euro, numărul persoanelor a crescut de la aproximativ 1.400 în 2020 la 16.200 în 2025 și ar urma să depășească 20 de mii în 2026.

Evoluția pensiilor a fost mai lentă. În 1993, pensia medie era de aproximativ 20 de lei pe lună. În 2025, aceasta a ajuns la 4.204 lei, iar pentru 2026 este estimată la 4.662 de lei.

În termeni reali, pensiile au revenit la nivelul din 1991 abia în 2023. În 2025, pensia reprezenta aproximativ 116% din nivelul real din 1991, iar în 2026 este estimată la circa 120%.

În ceea ce privește economia, PIB-ul Republicii Moldova este estimat în 2026 la peste 377 de miliarde de lei, cu o creștere de cel puțin 2,2%. După scăderea economică din 2022, PIB-ul a stagnat timp de trei ani, iar în 2026 ar urma să depășească nivelul din 2021.

Raportat la 1991, PIB-ul din 2026 va reprezenta aproximativ 95,1% din nivelul înregistrat atunci. În ultimii zece ani, economia Republicii Moldova a crescut în medie cu aproximativ 1,7% anual.

Și producția industrială rămâne sub nivelul din 1991. Pentru 2026 este estimată la aproximativ 103 miliarde de lei, față de 95 de miliarde în 2025. Raportată la nivelul din 1991, producția industrială din acest an va reprezenta aproximativ 82,8%.

Agricultura este unul dintre domeniile cu o evoluție mai bună în ultimii ani. Pentru 2026, producția agricolă globală este estimată la 51,6 miliarde de lei, față de 46,7 miliarde în 2025, ceea ce înseamnă o creștere de circa 12%.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, bilanțul celor 35 de ani de independență este unul contradictoriu. Republica Moldova a trecut printr-o perioadă dificilă, cu scăderi dramatice ale veniturilor și reducerea numărului de salariați, dar în același timp nivelul salariilor, puterea de cumpărare, infrastructura și condițiile de viață sunt astăzi mai bune decât în primii ani de independență.

„Cu toate lipsurile pe care le are la ziua de astăzi Republica Moldova, totuși condițiile de viață, bunăstarea și infrastructura de astăzi sunt cu mult mai bune față de acum 35 de ani”, a conchis expertul.