În municipiile Chișinău și Bălți, calitatea aerului continuă să fie afectată de nivelul ridicat al poluanților. Potrivit Autorității de Meteorologie și Monitoring de Mediu, în ultimele 24 de ore, lipsa precipitațiilor, influența sectorului cald, vântul slab și prezența stratului de reținere în orele nocturne și dimineața au favorizat acumularea poluanților în aer.

Datele privind calitatea aerului, înregistrate la posturile de observații din Chișinău și Bălți în zilele de 17 august, la orele 13:00 și 19:00, și 18 august, la ora 07:00, arată depășiri ale normelor sanitare.

În municipiul Chișinău, concentrația maximă momentană a dioxidului de azot a depășit norma sanitară de 1,1-1,2 ori, în zonele străzilor Calea Ieșilor, Vladimirescu și Fântânilor. Totodată, concentrația maximă admisibilă pentru media zilnică a fost depășită în municipiul Chișinău pentru: dioxid de azot – de 1,6 ori; monoxid de azot – de 1,2 ori; aldehidă formică – de 4,8 ori.

În municipiul Bălți, au fost înregistrate depășiri ale concentrației maxime admisibile pentru media zilnică la: suspensii solide – de 1,7 ori; dioxid de azot – de 1,4 ori; aldehidă formică – de 1,6 ori.

Luni, 17 august, valorile poluanților monitorizați la stația automată de tip trafic din municipiul Chișinău și la stația automată de tip fond rural, cu elemente industriale, din satul Mateuți, raionul Rezina, s-au încadrat în limitele stabilite. Excepție au făcut particulele în suspensie (PM10), înregistrate la stația din Mateuți.

Totodată, până la ora 11:00, pe 18 august, la stația automată din satul Mateuți a fost înregistrată, în ultimele 24 de ore, o depășire de 1,1 ori a valorii-limită pentru concentrația medie a particulelor în suspensie (PM10).

Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu precizează că astăzi, 18 august, influența fronturilor atmosferice, ploile slabe de scurtă durată, izolat, însoțite de descărcări electrice, precum și intensificările vântului de până la 15-20 m/s vor contribui la dispersia poluanților din aer. Miercuri, 19 august, atenuarea vântului și formarea straturilor de reținere pot însă favoriza creșterea concentrațiilor de noxe în orașele monitorizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a preveni creșterea nivelului de poluare a aerului, autoritățile avertizează populația să nu ardă resturi vegetale și deșeuri.

„Conform datelor colectate de la punctele de măsurare în regim manual și stațiile automate de pe teritoriul republicii, valorile debitului dozei ambientale a radiației gama în data de 17 august se situează în intervalul 0,08–0,19 μSv/h, iar în dimineața de 18 august – 0,08-0,17 μSv/h. Valorile echivalentului dozei ambientale a radiației gama se încadrează în limitele fondului radiativ natural, în conformitate cu normele fundamentale de radioprotecție (limita de avertizare – 0,25 mSv/h)”, transmite instituția.

#Balti #Chisinau #nivel ridicat #poluanți

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.