Autoritățile autoproclamate de la Tiraspol și-au exprimat disponibilitatea de a discuta despre apropierea sistemelor fiscale de pe cele două maluri ale Nistrului, scrie IPN. Partea transnistreană propune examinarea unui pachet de măsuri reciproce în domeniile energetic, comercial, funciar și al transporturilor.

Subiectul a fost discutat în cadrul unei ședințe a grupurilor de lucru pentru economie, desfășurată la inițiativa administrației din stânga Nistrului, transmite corespondentul IPN din regiunea transnistreană. Conform sursei citate, administrația separatistă ar fi pregătită să discute opțiuni de modificare a sistemelor fiscale în vederea apropierii acestora, dar și ar vrea consultări.

În același timp, pretinsele autorități din stânga Nistrului continuă să se opună perceperii TVA și accizelor de la întreprinderile transnistrene potrivit mecanismului stabilit de Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, Tiraspolul a propus și un pachet de măsuri care prevede pașii posibili reciproci privind mecanismul de utilizare a terenurilor din raionul Dubăsari, crearea unei piețe energetice comune, promovarea în comun a produselor industriale pe piețele externe, precum și îmbunătățirea conexiunilor de transport și a logisticii. Pachetul include și majorarea capacității de încărcare a podului peste Nistru dintre localitățile Bâcioc și Gura Bâcului.

În cadrul întrevederii, reprezentanții administrației de la Tiraspol au abordat și problemele legate de obținerea autorizațiilor de mediu de către unele întreprinderi din regiune, întârzierile în examinarea cererilor de export și efectuarea controalelor comune, inclusiv în domeniul siguranței alimentelor.

De asemenea, Tiraspolul menționează că pe agenda discuțiilor trebuie menținută problema compensării sau restituirii taxelor vamale achitate de întreprinderile transnistrene la bugetul Republicii Moldova. Anterior, Chișinăul a declarat că banii colectați vor fi direcționați către Fondul de convergență, pentru finanțarea proiectelor în beneficiul locuitorilor din stânga Nistrului.

#Moldova #propuneri #regim fiscal #Tiraspol #Transnistria

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.