Tamara Eidelman, profesoară de istorie din Rusia, stabilită din 2022 în Portugalia, a publicat pe canalul său de YouTube cu 18, milioane de urmăritori o lecție despre istoria Republicii Moldova. În peste două ore de relatări, de la Dacia și Imperiul Roman, până la războiul de pe Nistru, autoarea blogului a făcut numeroase mențiuni despre „românizarea” populației localnice, scrie Disinfo.md.

Eidelman a încercat să explice diferența dintre limba română și „pretinsa” moldovenească, după anexarea teritoriului actual al Moldovei la Imperiul Rus în 1812 și revenirea Basarabiei în componența României în 1918. Întâmplător sau nu, dar contrar declarațiilor sale despre „românizare”, în relatările despre limba vorbită ea a prezentat exact opusul – cum propaganda rusă a creat artificial limba moldovenească prin intermediul controversatului Leonid Madan, care a elaborat „Gramatika Moldoveniaskî”, publicată la Tiraspol în 1929.

Ce-i drept, Eidelman uită să spună că autorul acestei cărți a fost arestat ulterior de regimul stalinist și condamnat la pedeapsă capitală, iar cercetările lui au fost ulterior retrase.

Eidelman a mai relatat că minoritățile nu erau luate în seamă în perioada guvernării românești și, în opinia sa, autoritățile au impus utilizarea grafiei latine, fără a lua în considerare că localnicii nu o posedă. Potrivit lecției sale, cursurile de limbă română ar fi fost boicotate de localnici.

Potrivit sursei citate, declarațiile despre românizare par a fi similare celor din perioada URSS și cele pe care le promovează actualmente Kremlinul. Pogromul din Chișinău a fost asociat de Eidelman cu activitatea intelectualilor naționaliști.

De asemenea, profesoara a mai rostit și celebra zicală sovietică „ca să fii ministru, trebuie să fii de peste Nistru”, utilizată în perioada URSS, când Moscova promova frecvent în funcții de nivel înalt persoane născute pe malul stâng al fluviului. În opinia sa, o bună parte a reprezentanții elitei vremii veneau de pe teritoriul actualei regiuni transnistrene.

Relatând despre războiul din 1992, Eidelman a povestit cum Igor Smirnov și preluat puterea în stânga Nistrului, dar a evitat să facă referiri prea directe la implicarea Rusiei la declanșarea conflictului, afirmă că președintele rus de pe Boris Elțin atunci și-ar fi dorit, de fapt, încetarea acțiunilor militare.

Profesoara a elogiat subtil și influența generalului Lebedi asupra finalizării războiului, menționând că el ar fi utilizat strategia ofensivei, pentru a pune capăt conflictului militar prin demonstrarea puterii. Mai exact, în opinia sa, astfel militarii ar fi presat Moldova să renunțe la apărare.

Eidelman crede că pacea ar fi fost semnată, pentru că forțele țării noastre înțelegeau că pierd. De ce Elțin a trebuit să îl trimită în Moldova pe Lebedi, totuși, dar și cum a ajuns aici Armata a 14-a a Rusiei, profesoara nu a explicat. Mai mult a povestit despre cum a prins Smirnov momentul ca să consolideze în jurul său minoritățile care nu erau de acord cu vocile politice naționaliste de la Chișinău.

Dacă utilizarea narativelor Moscovei în lecția sa de istorie de către Tamara Eidelman este urmare și influență a studiilor sovietice, lipsa altor informațiilor veridice despre istoria Moldovei ori există alte motive pentru a le promova, poate răspunde doar autoarea.

Cert este că, printre fapte dovedite științific, în lecția sa s-au scurs mai multe falsuri și dezinformări care erau inoculate moldovenilor încă din perioada sovietică.

Reacția internauților nu s-a lăsat așteptată, iar publicul din Moldova, chiar și cel vorbitor de rusă, i-a reproșat profesoarei că promovează ideile propagandei Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tamara Eidelman urmează să vină în Republica Moldova, pentru a susține lecții de istorie, în luna noiembrie. Deocamdată nu este clar dacă, după scandalul cu prelegerea ei de pe YouTube, această vizită nu va fi anulată.

#istorie #Moldova #propagandă #Rusia

Comisara Europeană Hadja Lahbib a vizitat, alături de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, ministra de interne, Daniella Misail-Nichitin, și reprezentanta UNHCR în Republica Moldova, Katja Saha, un centru destinat refugiaților din Ucraina aflați în situații de vulnerabilitate.

Oficialii au mers la Centrul de cazare pentru refugiați UID 12, unde sunt găzduiți în special persoane vârstnice, persoane cu dizabilități și oameni care au nevoie de îngrijire specializată. Centrul oferă atât refugiaților ucraineni, cât și cetățenilor Republicii Moldova cazare, îngrijire, sprijin psihosocial, servicii de reabilitare și suport pentru incluziunea socială.

Hadja Lahbib a discutat direct cu beneficiarii pentru a afla care sunt principalele lor nevoi și preocupări. Unul dintre subiectele abordate a fost tranziția de la sprijinul umanitar oferit refugiaților la soluții pe termen lung, care să fie integrate în sistemele naționale de protecție socială și de îngrijire.

„Mă bucur foarte mult de această vizită și de faptul că Republica Moldova avansează progresiv în parcursul său de integrare europeană. Astăzi vedem și eforturile de a transforma această experiență în sisteme și capacități naționale mai puternice.”, a declarat Comisara Europeană pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Situațiilor de Criză, Hadja Lahbib.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a subliniat că vizita are loc într-un moment important pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru dezvoltarea sistemului național de protecție socială.

”Ne dorim ca integrarea europeană să fie vizibilă nu doar la Bruxelles, ci și în biroul unui asistent social, într-un serviciu comunitar, în viața unei persoane cu dizabilități, în protecția oferită unei femei care fuge de violență și în oportunitățile disponibile unui tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă”, a declarat ministra Natalia Plugaru.

Comisara europeană a mers și la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, unde a cunoscut activitatea salvatorilor și capacitățile noastre de intervenție, inclusiv cele ale Echipei USAR Moldova, pregătită pentru operațiuni complexe de căutare și salvare urbană.

”Din 2024, Republica Moldova este membră cu drepturi depline a Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. În această vară, 48 de salvatori și pompieri moldoveni au mers în Grecia pentru a sprijini echipele europene în perioada cu risc ridicat de incendii forestiere. Este un exemplu că solidaritatea europeană funcționează în ambele direcții: primim sprijin atunci când avem nevoie și contribuim, la rândul nostru, atunci când partenerii europeni au nevoie de ajutor”, anunță MAI.

Vizita are loc în contextul eforturilor autorităților și partenerilor internaționali de a asigura sprijin persoanelor vulnerabile și de a găsi soluții durabile pentru refugiații ucraineni aflați în Republica Moldova.