Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul noii legi privind mass-media, care introduce un Registru al transparenței proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media și noi reguli privind concentrările pe piața media, transmite IPN. Registrul va fi gestionat de Ministerul Culturii, iar înscrierea va fi benevolă și nu va condiționa desfășurarea activității mass-media.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin public, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va fi condiționat de înscrierea în Registru și de respectarea celorlalte cerințe legale. Potrivit sursei citate, proiectul obligă furnizorii de servicii media să asigure transparența proprietății și finanțării și introduce criterii pentru evaluarea concentrărilor pe piața media, inclusiv prin prisma impactului asupra pluralismului și independenței editoriale.

Noua lege interzice cenzura și prevede protecția independenței editoriale. Constrângerea, intimidarea sau presiunile exercitate asupra jurnaliștilor pentru a le influența activitatea vor atrage răspundere în condițiile legii. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor, protestelor și manifestațiilor.

Cadrul legal este extins și asupra mediului digital. Proiectul definește noțiunea de „platformă online” și stabilește responsabilități pentru conținutul jurnalistic distribuit în acest spațiu. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să verifice în continuare conținutul produs cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

Documentul introduce noțiunea de „dezinformare” și stabilește reguli privind pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială și concentrările pe piața media. Totodată, sunt clarificate atribuțiile Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noua lege va intra în vigoare la șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial și va abroga Legea presei din 1994.

#mass media #noua lege #parlament #transparență

Următoarea rundă de negocieri trilaterale pentru încheierea războiului din Ucraina ar putea să nu aibă loc în prima jumătate a lunii noiembrie. Kremlinul susține că stabilirea datei depinde de evoluțiile de pe front și de situația din Orientul Mijlociu, relatează Reuters.

Declarația a fost făcută de Iuri Ușakov, consilierul președintelui rus Vladimir Putin pentru politică externă. Potrivit acestuia, Moscova nu a propus, deocamdată, o dată concretă pentru următoarea întâlnire.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat anterior speranța că negocierile ar putea avea loc la Abu Dhabi, în perioada 6-10 noiembrie. Totuși, Ușakov a afirmat că situația actuală din Orientul Mijlociu nu permite organizarea unei întâlniri în viitorul apropiat.

Deocamdată, discuțiile sunt prevăzute în format trilateral, cu participarea reprezentanților Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite. Potrivit oficialului de la Kremlin, implicarea unor negociatori europeni nu a fost discutată.

Declarațiile vin după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Ușakov afirmase că Europa ar trebui să participe la discuții, întrucât poziția sa ar putea avea un rol decisiv.

Pe 25 octombrie, consilierul Kremlinului anunțase că Moscova intenționează să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie. Ulterior, însă, oficialii ruși au evitat să confirme o dată exactă pentru următoarea rundă de discuții.