Un amendament promovat de deputatul Vasile Grădinaru, prin care este eliminată posibilitatea cetățenilor de a formula recomandări verbal în cadrul ședințelor de consultare publică, stârnește critici dure din partea societății civile. Promo-LEX și alte organizații neguvernamentale susțin că modificarea restrânge dreptul cetățenilor de a participa efectiv la procesul decizional și reprezintă un „regres democratic semnificativ”.

Amendamentul a fost propus la 24 august 2026 și acceptat în cadrul proiectului Legii privind participarea publică în procesul decizional. Ulterior, proiectul a fost votat în lectura a doua, pe 25 august, cu 59 de voturi.

În forma actuală, recomandările formulate verbal în timpul consultărilor publice pot fi consemnate și examinate de autorități. Noua prevedere elimină însă această posibilitate, ceea ce înseamnă că simpla exprimare a unei opinii în cadrul unei ședințe nu ar mai echivala cu înaintarea unei recomandări oficiale.

Organizațiile semnatare critică și argumentele invocate pentru această modificare. În cadrul ședinței Comisiei juridice, autorul amendamentului ar fi invocat riscul ca recomandările formulate verbal să fie preluate inexact, dar și volumul mare de muncă necesar pentru consemnarea acestora.

În avizul Direcției Generale Juridice a Parlamentului este menționat și argumentul potrivit căruia acceptarea recomandărilor verbale „ar putea oferi un avantaj nejustificat” persoanelor care nu depun efortul de a formula în scris o propunere legislativă coerentă.

Promo-LEX consideră aceste justificări disproporționate și susține că ele pornesc de la o înțelegere greșită a participării publice. Potrivit organizațiilor, participarea orală nu este un privilegiu, ci una dintre formele prin care cetățenii își exercită libertatea de exprimare și dreptul de a contribui la luarea deciziilor publice.

Criticii amendamentului avertizează că efectele ar putea fi resimțite în special de persoanele care întâmpină dificultăți în formularea unor documente scrise: vârstnici, persoane cu anumite dizabilități, persoane cu un nivel redus de alfabetizare sau competențe digitale, precum și locuitori ai localităților rurale cu acces limitat la mijloace tehnice de comunicare.

„Participarea orală nu este un privilegiu, ci o modalitate de exercitare a libertății de exprimare și a dreptului de participare”, susțin organizațiile semnatare.

În opinia acestora, păstrarea ședințelor de consultare publică, dar eliminarea posibilității ca opiniile exprimate acolo să fie recunoscute drept recomandări și examinate de autorități riscă să transforme aceste reuniuni într-o formalitate.

Societatea civilă critică și o a doua modificare: restrângerea cazurilor în care consultările publice trebuie repetate atunci când un proiect este modificat substanțial. Organizațiile susțin că noua formulare intră în contradicție cu prevederile Legii nr. 100/2017, care prevăd repetarea procedurilor de avizare, expertizare și consultare publică atunci când peste 30% din textul proiectului este modificat.

Mai mult, amendamentele nu ar fi fost supuse consultării cu societatea civilă, deși afectează direct drepturile participanților la procesele de consultare publică.

„Prin aceste schimbări se înregistrează un regres democratic semnificativ”, susține Promo-LEX, împreună cu Centrul de Politici și Reforme, Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă, LID Moldova și IPRE.

Organizațiile atrag atenția că modificările vin într-un moment în care Republica Moldova și-a asumat, în procesul de integrare europeană, consolidarea transparenței și a participării societății civile. În poziția comună a UE asupra Clusterului 1 – Valori Fundamentale se subliniază necesitatea unor procese de consultare publică „mai sistematice și mai semnificative”.

Un amendament similar a fost introdus și în proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului, la propunerea deputatului Radu Marian. Și aici a fost eliminată posibilitatea înaintării recomandărilor verbale în cadrul consultărilor publice. Proiectul a fost votat în lectura a doua, pe 24 august, cu 52 de voturi.

Promo-LEX mai atrage atenția că proiectul Codului Parlamentului fusese transmis Comisiei de la Veneția într-o versiune care permitea recomandările verbale. Astfel, susține organizația, Comisia de la Veneția nu se va putea pronunța asupra acestor modificări, deoarece nu a fost informată despre versiunea actualizată a proiectului.

Organizațiile cer majorității parlamentare să reexamineze modificările, să restabilească posibilitatea formulării recomandărilor verbal și să oblige autoritățile să le consemneze și examineze. Totodată, acestea cer ca amendamentele deputaților care afectează participarea publică să fie consultate public și transmise Comisiei de la Veneția pentru avizare.

Societatea civilă îi solicită, de asemenea, președintei Maia Sandu să nu promulge Legea privind participarea publică în forma actuală și să o restituie Parlamentului pentru revizuire.

Pentru cele mai importante știr i, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cenzura #parlament #PromoLEX

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.