Repetarea aceluiași mesaj pe mai multe platforme și construirea imaginii unui „dușman comun” sunt printre tehnicile folosite de propagandiști pentru a influența percepțiile publicului. Declarația aparține jurnalistei Mariana Colun și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Campaniile de dezinformare propagate în mediul online – cum le recunoaștem și cum ne protejăm”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit jurnalistei, dezinformatorii pot promova aceeași narațiune, adaptând-o la diferite evenimente de actualitate și ambalând-o în forme care să pară noi și credibile.

Potrivit Marianei Colun, una dintre metodele prin care poate fi recunoscută o informație manipulatoare este verificarea sursei din care aceasta provine. Titlurile senzaționaliste pot fi, de asemenea, un semnal de alarmă.

„Dezinformatorii au aceeași narațiune pe care o ambalează diferit în funcție de evenimentele de actualitate. Cetățenii trebuie să-și pună întrebarea unde văd informația respectivă. Când vezi un mesaj și o informație pe un canal de încredere, cu o probabilitate mai mare, nu este vorba de dezinformare. Însă, dacă citești informația de pe un site obscur sau de pe o platformă despre care nu s-a mai auzit, dacă are și un titlu bombastic, atunci cu o probabilitate mai mare informația respectivă este dezinformare”, a explicat experta în domeniul dezinformării.

Mariana Colun a menționat că jurnalismul profesionist pornește de la fapte, date și dovezi, pe baza cărora sunt formulate concluzii. Diametral opus acționează propaganda.

„Propaganda și dezinformarea folosesc o rețetă simplu de identificat. Un jurnalist obișnuit, când scrie o informație, merge de la dovezi spre concluzie. Propaganda face invers. Are o concluzie prestabilită și-și adaptează dovezile după informația respectivă, eludând toate celelalte informații care ar putea să se contrazică între ele”, a mai spus jurnalista.

Potrivit ei, una dintre tehnicile cel mai des folosite de către propagandă este repetiția, întrucât familiaritatea mesajului poate fi ușor confundată cu credibilitatea.

„Mai este tehnica repetiției. Dacă vezi o informație pe mai multe canale de Telegram și TikTok, informația respectivă poate părea familiară și este mai ușor de crezut. Mai este folosită tactica dușmanului comun. Se folosește mesajul potrivit căruia UE este dușmanul colectiv care ne distruge suveranitatea sau George Soros, renumitul filantrop, care a fost demonizat ani la rând de promotorii dezinformării”, a punctat Mariana Colun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Disclaimer: Acest material este realizat în cadrul proiectului „Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și implementat de Agenția de Presă IPN. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#platforme #propagandă #public #tehnici

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.