Campaniile de dezinformare reușesc să ajungă la un public larg și să influențeze o parte semnificativă dintre cei care sunt expuși acestor mesaje. Declarația aparține prorectorului pentru digitalizare din cadrul UTM, Dinu Țurcanu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Campaniile de dezinformare propagate în mediul online – cum le recunoaștem și cum ne protejăm”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit lui Țurcanu, rapoartele europene arată că astfel de campanii pot avea efect asupra a peste 50% dintre urmăritori.

Prorectorul a precizat că rețelele sociale au devenit una dintre principalele surse de informare pentru cetățeni, inclusiv pentru minori, ceea ce le transformă într-un spațiu important pentru promovarea și distribuirea rapidă a mesajelor.

„Tehnologiile se dezvoltă extrem de rapid și nu mai au granițe. Avem rețelele sociale și toate sondajele din Uniunea Europeană și de la noi arată că cetățenii se informează de pe rețele sociale. Inclusiv minorii stau pe rețele sociale. De aceea, oricine dorește să promoveze un mesaj înțelege că cu ajutorul tehnologiilor ajungi foarte rapid la oameni. În plus, te poți promova cu un cost extrem de mic comparativ cu alte campanii de publicitate”, a explicat Dinu Țurcanu.

Mai mult, potrivit lui, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, procesul de distribuire a conținutului a devenit mai eficient, iar mesajele sunt orientate în funcție de interesele și preferințele utilizatorilor.

„Odată cu dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială, atacatorii nici nu trebuie să mai depună efort pentru scrierea anumitor mesaje sau targetarea publicului. Acest lucru îl face automat inteligența artificială. Inteligența artificială postează în funcție de interesele cetățenilor”, a mai spus prorectorul UTM, Dinu Țurcanu.

Datele oficiale arată că prin intermediul tehnologiilor informaționale, campaniile de dezinformare își ating obiectivele și influențează un număr semnificativ de persoane.

„Mesajul dacă este distorsionat el dă bine la populație dacă are indicată formularea: breaking news sau dă click aici. Rapoartele europene arată că aceste campanii de dezinformare își ating scopurile bine definite. Potrivit datelor oficiale, campaniile de dezinformare au efect asupra a peste 50% din urmăritori”, a mai spus Dinu Țurcanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Disclaimer: Acest material este realizat în cadrul proiectului „Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și implementat de Agenția de Presă IPN. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#campanii #dezinformare #Dinu Țurcanu #public

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.