Campaniile de dezinformare reușesc să ajungă la un public larg și să influențeze o parte semnificativă dintre cei care sunt expuși acestor mesaje. Declarația aparține prorectorului pentru digitalizare din cadrul UTM, Dinu Țurcanu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Campaniile de dezinformare propagate în mediul online – cum le recunoaștem și cum ne protejăm”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit lui Țurcanu, rapoartele europene arată că astfel de campanii pot avea efect asupra a peste 50% dintre urmăritori.

Prorectorul a precizat că rețelele sociale au devenit una dintre principalele surse de informare pentru cetățeni, inclusiv pentru minori, ceea ce le transformă într-un spațiu important pentru promovarea și distribuirea rapidă a mesajelor.

„Tehnologiile se dezvoltă extrem de rapid și nu mai au granițe. Avem rețelele sociale și toate sondajele din Uniunea Europeană și de la noi arată că cetățenii se informează de pe rețele sociale. Inclusiv minorii stau pe rețele sociale. De aceea, oricine dorește să promoveze un mesaj înțelege că cu ajutorul tehnologiilor ajungi foarte rapid la oameni. În plus, te poți promova cu un cost extrem de mic comparativ cu alte campanii de publicitate”, a explicat Dinu Țurcanu.

Mai mult, potrivit lui, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, procesul de distribuire a conținutului a devenit mai eficient, iar mesajele sunt orientate în funcție de interesele și preferințele utilizatorilor.

„Odată cu dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială, atacatorii nici nu trebuie să mai depună efort pentru scrierea anumitor mesaje sau targetarea publicului. Acest lucru îl face automat inteligența artificială. Inteligența artificială postează în funcție de interesele cetățenilor”, a mai spus prorectorul UTM, Dinu Țurcanu.

Datele oficiale arată că prin intermediul tehnologiilor informaționale, campaniile de dezinformare își ating obiectivele și influențează un număr semnificativ de persoane.

„Mesajul dacă este distorsionat el dă bine la populație dacă are indicată formularea: breaking news sau dă click aici. Rapoartele europene arată că aceste campanii de dezinformare își ating scopurile bine definite. Potrivit datelor oficiale, campaniile de dezinformare au efect asupra a peste 50% din urmăritori”, a mai spus Dinu Țurcanu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Disclaimer: Acest material este realizat în cadrul proiectului „Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și implementat de Agenția de Presă IPN. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#campanii #dezinformare #Dinu Țurcanu #public

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.