Prima autostradă din istoria Republicii Moldova face un pas important spre realizare. Administrația Națională a Drumurilor a lansat licitația pentru elaborarea studiului de fezabilitate al tronsonului Ungheni–Budești, cu o lungime de aproximativ 125 de kilometri. Valoarea estimată a contractului este de 88 de milioane de lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier național.

Viitoarea autostradă va continua proiectul A8 – Autostrada Unirii din România, urmând să treacă Prutul prin zona Ungheni și să asigure ulterior conexiunea spre Chișinău și, în perspectivă, spre Odesa, transmite Libertatea.ro.

”Betonka”, aleasă pentru traseul autostrăzii

Una dintre cele mai importante decizii a fost deja luată: autoritățile de la Chișinău au optat pentru modernizarea și extinderea drumului național M5, cunoscut drept „betonka”, ca bază pentru viitoarea autostradă, potrivit Radio Europa Liberă Moldova.

Potrivit studiului de prefezabilitat, această variantă a fost preferată traseului R1 Chișinău–Sculeni. R1 ar fi presupus lucrări mai dificile din cauza reliefului și diferențelor de altitudine și ar fi putut afecta zona protejată a Rezervației Naturale „Plaiul Fagului”.

În schimb, traseul pe M5 are deja o serie de avantaje: ocolirea mai multor localități, existența unor noduri rutiere cu intersecții denivelate și posibilitatea extinderii la patru benzi.

Primii 5 kilometri, în continuarea autostrăzii din România

Potrivit documentației de licitație, proiectul din Republica Moldova va fi conectat direct la infrastructura construită în România. După realizarea noului pod peste Prut de la Ungheni, primii aproximativ 5 kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova vor asigura legătura cu zona stației feroviare Berești.

O problemă tehnică importantă va trebui însă soluționată în timpul proiectării. Viitoarea autostradă va intersecta gazoductul strategic Iași–Ungheni, iar conducta nu corespunde în prezent normelor tehnice necesare pentru subtraversarea unei autostrăzi. Astfel, vor fi necesare lucrări suplimentare pentru adaptarea și protejarea rețelei de gaze.

Traseul dintre Ungheni și Negrești va fi împărțit în două segmente, pentru care estimările preliminare indică un necesar de cel puțin 1,2 miliarde de euro. Tronsonul Negrești–Budești, de aproximativ 30 de kilometri, nu are deocamdată un cost estimat, acesta urmând să fie stabilit în urma studiului de fezabilitate.

Cât ar putea costa autostrada până la Odesa

Studiul de prefezabilitate estimează că realizarea întregului traseu Ungheni–Chișinău–Odesa ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de euro. Licitația lansată acum vizează însă doar studiul de fezabilitate pentru tronsonul din Republica Moldova până la Budești. Extinderea spre Odesa nu face parte din documentația actuală. Studiul de fezabilitate va stabili soluțiile tehnice, costurile și parametrii necesari pentru etapele ulterioare de proiectare și construcție.

A8, legătura rutieră dintre România și Republica Moldova

În România, Autostrada A8 este proiectată pe o lungime de aproximativ 305 kilometri, între Târgu Mureș și Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Autostrada traversează zona montană dintre Târgu Mureș și Târgu Neamț, apoi continuă spre Iași și Ungheni. Sectorul Târgu Neamț–Iași–Ungheni are aproximativ 93 de kilometri și este finanțat prin mecanismul SAFE.

Odată finalizat, proiectul ar putea crea un coridor rutier de mare viteză care să lege Transilvania, Moldova românească, Republica Moldova și, în perspectivă, Ucraina, prin continuarea traseului spre Odesa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#autostrada #Autostrada A8 #betonka

Temperaturile extreme din vara anului 2026 au fost asociate cu aproape 50.400 de decese în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale. Aproximativ două treimi dintre ele au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană.

Analiza a fost realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit. Ea a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care și România. Rezultatele au fost publicate vineri în revista Nature Health.

Cercetătorii estimează că temperaturile ridicate din iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese. Dintre acestea, 32.619, adică aproximativ 65%, au fost atribuite încălzirii climatice, în principal prin arderea combustibililor fosili. Numărul este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când aceeași metodă a indicat 29.480 de decese.

Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.

Persoanele de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre victime. Temperaturile extreme au afectat însă și oamenii mai tineri: cercetătorii au identificat peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.

Aproape o treime dintre decese au fost asociate cu episodul de caniculă din 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obișnuite.

Pentru a evalua impactul schimbărilor climatice, cercetătorii au comparat temperaturile din vara 2026 cu un scenariu fără încălzirea provocată de oameni. Diferența dintre cele două estimări reprezintă decesele atribuite schimbărilor climatice.

România, printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii

Potrivit studiului, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate în privința ratei medii anuale a mortalității asociate căldurii în perioada 2000–2025, după Croația și Malta. În zonele urbane din România, cercetătorii au estimat 223 de decese la un milion de locuitori, față de 327 în Croația și 226 în Malta.

București s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate, după Zagreb și înaintea Romei. Rata estimată pentru capitala României este de 268 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.

Cercetătorii explică ratele ridicate din sudul și sud-estul Europei prin expunerea persistentă la temperaturi mari.

Cele 50.391 de decese sunt o estimare epidemiologică, bazată pe temperaturile înregistrate și pe relația cunoscută dintre căldură și mortalitate. Calculul nu folosește date individuale despre decesele efectiv produse. Specialiști independenți, consultați de Science Media Centre España, au subliniat relevanța rezultatelor, dar au precizat că estimările pot varia în funcție de metodele statistice folosite.

Rezultatele arată că sunt necesare sisteme mai bune de avertizare pentru caniculă, protecție pentru persoanele vulnerabile și servicii medicale pregătite pentru temperaturi ridicate.