De 35 de ani, problema transnistreană ține Republica Moldova într-o stare de vulnerabilitate. Prezența ilegală a trupelor ruse, munițiile depozitate la Cobasna și refuzul Kremlinului de a-și respecta promisiunile privind retragerea sunt amenințări la adresa securității statului.

În stânga Nistrului, cetățenii se confruntă cu încălcarea drepturilor, presiuni asupra școlilor cu grafie latină și probleme pentru fermieri. Iar regimul de la Tiraspol continuă să sfideze Chișinăul și să privească spre Moscova și Putin.

Ironia este că, în timp ce Tiraspolul declară loialitate față de Rusia, economia regiunii depinde în mare măsură de accesul la piața europeană. Moldova nu-și mai poate permite să rămână ostatică a unui conflict întreținut din exterior. E nevoie de o soluție reală: securitate, drepturi egale și reintegrarea țării. Pașnic, dar ferm.

Care este planul concret al Guvernului pentru reintegrarea Republicii Moldova: există un calendar, obiective clare și un termen realist sau vom vorbi despre acest subiect încă mulți ani?
Dacă regimul de la Tiraspol continuă să se alinieze Moscovei, unde se termină răbdarea Chișinăului și începe o politică mai fermă?
Riscă Moldova să piardă o nouă generație din stânga Nistrului, dacă educația și valorile lor sunt tot mai puternic orientate spre Moscova?
Ce așteaptă concret Moldova de la noul șef al Misiunii OSCE? Și, mai ales, ce ar trebui să se schimbe în activitatea OSCE ca să putem vorbi despre rezultate, nu doar despre noi runde de negocieri?
Cum a schimbat războiul din Ucraina situația de securitate din jurul regiunii transnistrene?
Dacă soluționarea conflictului transnistrean ar deveni posibilă in scurt timp, are R. Moldova capacitatea reală de a reintegra regiunea: instituțional, economic și securitar?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 4 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru Reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Realitatea te priveste #reintegrare #Valeriu Chiveri

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.