Republica Moldova nu a fost inclusă în noul regim de suprataxe comerciale introdus de Statele Unite în baza Secțiunii 301 a legislației comerciale americane, după expirarea tarifului temporar general de 10% aplicat importurilor timp de 150 de zile, potrivit Oficiului Reprezentantului Comercial al Statelor Unite, scrie Bani.md.

Casa Albă a introdus, începând cu 24 februarie 2026, o suprataxă generală de 10% pentru anumite importuri, măsură instituită pentru o perioadă de 150 de zile. Proclamația prezidențială stabilea că aceasta urma să rămână în vigoare până la 24 iulie 2026, dacă nu intervenea o prelungire prin lege.

În paralel, Oficiul Reprezentantului Comercial al SUA, USTR, a lansat investigații în baza Secțiunii 301 împotriva a 60 de economii, vizând lipsa unor interdicții eficiente asupra importurilor de bunuri produse prin muncă forțată.

La 23 iulie, USTR a anunțat măsurile finale: tarife suplimentare de 10% sau 12,5%, în funcție de economia vizată și de categoria de produse. Autoritatea americană precizează că tariful de 10% este aplicat unor parteneri care au adoptat sau s-au angajat să adopte interdicții privind importurile de bunuri produse prin muncă forțată, în timp ce pentru alte economii rata este de 12,5%.

Republica Moldova nu figurează între cele 60 de economii vizate de investigație și, implicit, nu este supusă acestei suprataxe comerciale suplimentare.

Acest lucru nu înseamnă însă că toate produsele moldovenești intră în Statele Unite cu taxă vamală zero. În funcție de categoria de produs, continuă să se aplice taxele vamale americane obișnuite prevăzute în nomenclatorul tarifar al SUA. Avantajul Republicii Moldova constă în faptul că peste aceste taxe nu se adaugă noua suprataxă impusă în baza Secțiunii 301.

În același timp, Washingtonul desfășoară un alt set de investigații comerciale privind supracapacitatea structurală de producție. Potrivit USTR, acestea vizează 16 economii: China, Uniunea Europeană, Singapore, Elveția, Norvegia, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, Thailanda, Coreea de Sud, Vietnam, Taiwan, Bangladesh, Mexic, Japonia și India. Nici în această listă Republica Moldova nu este inclusă.

Poziția favorabilă a Chișinăului vine în contextul în care Republica Moldova a făcut la rândul său un pas important în relația comercială cu Statele Unite. Potrivit KPMG SUA, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea nr. 69, prin care, începând cu 1 iulie 2026, au fost eliminate taxele vamale pentru majoritatea bunurilor originare din Statele Unite.

Facilitatea se aplică cu prezentarea certificatului de origine și nu vizează anumite categorii agricole sensibile, printre care unele tipuri de carne, produse lactate și zahăr.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, Republica Moldova a eliminat taxele pentru cea mai mare parte a importurilor americane, în timp ce Statele Unite nu au inclus Moldova în noul regim de suprataxe comerciale aplicat zecilor de parteneri investigați.

Totuși, din documentele publice americane consultate nu rezultă că excluderea Republicii Moldova din regimul Section 301 ar fi fost acordată explicit în schimbul eliminării tarifelor pentru produsele americane. Sursele oficiale ale SUA confirmă separat cele două evoluții, dar nu stabilesc public o legătură cauzală directă între ele.

#Moldova #SUA #taxe #UE

Deputatul Partidului Nostru, membru al Comisiei economie, buget și finanțe, Constantin Cuiumju, susține că a primit sute de sesizări de la consumatori nemulțumiți de facturile eronate la gaze naturale. Oamenii reclamă sume majorate, consumuri care nu corespund realității și datorii pe care le contestă. În acest sens, parlamentarul a sesizat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Deputatul susține că problema apare în contextul implementării noului sistem informațional de facturare al Energocom și cere ANRE să verifice modul în care funcționează acesta, cauzele eventualelor erori și numărul consumatorilor afectați.

„De unde provin erorile, câți consumatori sunt afectați și cine își asumă responsabilitatea corectării lor? De aceea am sesizat oficial ANRE și am cerut verificarea facturării, a funcționării sistemului și a cauzelor facturării eronate și a cheltuielilor aferente”, a declarat deputatul.

Potrivit lui Constantin Cuiumju, pentru sistemul informațional au fost cheltuite aproximativ 18 milioane de lei, deputatul consideră că situația trebuie verificată. În luna iulie, deputatul a acuzat Energocom că a cheltuit această sumă pentru un sistem de facturare care nu ar fi devenit operațional la termen. În același timp, Energocom a anunțat că, din luna iunie, gestionează integral procesele de evidență comercială, facturare și deservire a consumatorilor finali și că tranziția la propriul sistem a presupus testarea și verificarea datelor.

Parlamentarul cere ca eventualele erori să fie corectate fără ca responsabilitatea financiară să fie transferată asupra consumatorilor.

„Consumatorii nu trebuie să suporte costurile unor eventuale erori de facturare. Vreau un răspuns concret de la ANRE: ce s-a întâmplat, câți oameni sunt afectați, cine este responsabil și cum vor fi corectate facturările? Voi urmări acest caz și voi face public răspunsul ANRE”, a declarat deputatul.

Anterior, Energocom a explicat diferențele dintre sumele din facturile pentru gaze și cele afișate în aplicațiile bancare prin faptul că acestea reflectă perioade diferite de raportare. Compania susține că plățile efectuate după închiderea lunii nu dispar și nu sunt taxate din nou, ci sunt înregistrate ulterior în contul clientului și se regăsesc în soldul actualizat.