Fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, învinuit de trădare de patrie, a cerut recuzarea judecătorului Veaceslav Cernalev, care examinează cauza penală. Creangă a acuzat magistratul de atitudine subiectivă și a susținut că nu i-ar permite să-și prezinte cererile și să-și exercite pe deplin dreptul la apărare, transmite IPN.

În cadrul ședinței de joi, 3 septembrie, instanța a prezentat mai multe cereri formulate de Ion Creangă, inclusiv cu privire la claritatea învinuirii și la unele aspecte din rechizitoriu. Instanța a dispus anexarea acestora la materialele cauzei, urmând să fie analizate ulterior. Nemulțumit de modul în care s-a desfășurat examinarea, inculpatul a solicitat recuzarea judecătorului, invocând încălcarea dreptului la apărare.

Cauza este examinată în procedură generală, iar în cadrul ședinței a continuat cercetarea probelor acuzării. Procurorul de caz, Dumitru Ștefîrță, a prezentat materiale care vizează presupusele întâlniri și discuții dintre Ion Creangă și Dmitri Chelov, precum și informațiile și documentele pe care Creangă i le-ar fi transmis acestuia. Procurorul susține că fostul funcționar ar fi transmis și informații privind UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană, precum și mai multe documente ce țineau de domeniul apărării.

Printre materialele despre care acuzarea susține că ar fi fost transmise se numără proiecte de legi și acte din domeniul apărării și securității statului, documente bugetar-fiscale și materiale legate de procesul de aderare la Uniunea Europeană. De asemenea, procurorii susțin că, în cadrul unor întâlniri conspirative, ar fi fost transmis inclusiv proiectul de hotărâre a executivului cu privire la strategia națională de apărare pentru perioada 2024-2034.

Acuzarea a solicitat apoi amânarea ședinței pentru a asigura prezența martorilor care urmează să fie audiați, iar instanța a admis cererea. Procurorul nu a făcut publice numele persoanelor care urmează să fie audiate, dar a precizat că printre martorii acuzării se numără angajați ai Parlamentului și alte persoane, inclusiv persoane publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Ion Creangă, fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului Republicii Moldova, a fost reținut pe 31 iulie 2024. Acesta este acuzat că ar fi colectat și transmis informații de interes național (privind politica și securitatea țării) unui reprezentant al serviciilor secrete ruse (atașatul militar al Federației Ruse la Chișinău).

#aparare #Ion Creanga #magistrat acuzat #trădare de patrie

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.