Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Igor Grosu, mesaj pentru SIS: Moldova trebuie să devină un furnizor relevant de securitate în Europa

09 Sept. 2026, 12:54
 // Categoria: Politica // Autor:  Daniela Baranovschi
09 Sept. 2026, 12:54 // Politica //  Daniela Baranovschi

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a felicitat angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS), cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la fondarea instituției. Șeful Legislativului le-a urat ofițerilor, subofițerilor și tuturor angajaților tărie de caracter și curaj în îndeplinirea misiunii pe care o au. Igor Grosu a declarat că, în ultimii ani, riscurile de securitate au crescut semnificativ, iar activitatea SIS a devenit mai complexă, în contextul războiului din Ucraina și al apariției unor noi tipuri de amenințări.

 

„În ultimii ani, riscurile de securitate au crescut semnificativ, iar misiunea SIS a devenit și mai complexă. Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de repede se poate schimba mediul de securitate. Avem amenințări clasice – precum spionajul, terorismul, migrația ilegală sau crima organizată, dar și amenințări noi – atacuri cibernetice, dezinformare, propagandă”, a declarat Igor Grosu.

 

Potrivit președintelui Parlamentului, aceste amenințări trebuie anticipate și prevenite acolo unde este posibil. El le-a mulțumit angajaților SIS pentru vigilența, curajul și responsabilitatea de care dau dovadă.

 

„Sunt amenințări care nu așteaptă. Trebuie să le anticipăm, să le înțelegem și acolo unde e posibil să le prevenim. Și aici adresez mulțumiri ofițerilor SIS pentru vigilența, curajul și responsabilitatea cu care acționează într-un context marcat de incertitudine și pericole fără precedent”, a mai spus Grosu.

 

Șeful Legislativului a menționat și parada din 27 august, unde SIS și-a prezentat tehnica de ultimă generație. Potrivit lui Grosu, noile dotări oferă angajaților un mediu de lucru mai profesionist și contribuie la pregătirea Republicii Moldova pentru a face față provocărilor de securitate. De asemenea, Grosu a subliniat și rolul SIS în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, în special în combaterea amenințărilor transfrontaliere.

 

„Pe măsură ce Republica Moldova avansează în procesul de integrare europeană, SIS va trebui să participe activ la eforturile comune de contracarare a amenințărilor transfrontaliere. Republica Moldova nu trebuie să fie percepută exclusiv ca beneficiar de securitate. Țara noastră trebuie să devină un furnizor relevant de expertiză și un partener credibil în arhitectura europeană de securitate”, a mai menționat oficialul.

Astăzi, 9 septembrie, SIS marchează exact 35 de ani de la fondare. Această dată reprezintă și Ziua lucrătorilor din organele securității statului, aniversând constituirea primului serviciu special al țării, la scurt timp după declararea independenței în 1991.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.