Urmărește o nouă ediție a emisiunii #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac, care a abordat un subiect important pentru sănătatea ochilor: Glaucomul — o afecțiune care poate evolua fără simptome evidente.

În platoul REALITATEA TV, Xenia Bugneac a discutat cu Mihaela Tifoi, medic oftalmolog la Spitalul Polivalent Novamed, despre factorii de risc, semnele care nu trebuie ignorate, importanța controalelor oftalmologice și metodele de depistare și monitorizare a glaucomului.

Ce este, de fapt, glaucomul și de ce este considerat o afecțiune atât de serioasă pentru sănătatea ochilor?

„Glaucomul este o boală progresivă a ochiului, caracterizată prin afectarea nervului optic. De cele mai multe ori, tensiunea intraoculară mărită este o cauză a glaucomului, cu toate că există și glaucom cu o presiune normală. Toate aceste date le stabilește medicul oftalmolog. Reprezintă a doua boală de orbire în lume, după cataractă. Spre deosebire de cataractă, dacă o intervenție chirurgicală poate readuce vederea, glaucomul, din păcate, orbirea stabilită, este ireversibilă”, a declarat medicul Mihaela Tifoi.

Glaucomul este numit adesea „boala tăcută”. Care sunt primele semne sau simptome care ar trebui să ne determine să mergem la un specialist?

„De cele mai multe ori, pacienții se adresează medicului în faze tardive, în stadii avansate. Aceștia nu simt că au glaucom, deoarece boala le afectează treptat vederea periferică și, în multe cazuri, se adresează medicului atunci când vederea unui ochi nu mai poate fi restabilită, din cauza stadiului avansat al bolii.

Printre simptomele cu care pacienții se pot adresa medicului se numără încețoșarea vederii, scăderea vederii la distanță sau seara, iar în fazele tardive pot apărea ochiul roșu și cefaleea”, a explicat medicul Mihaela Tifoi.

Cine prezintă un risc mai mare de a dezvolta glaucom? Cât de importante sunt vârsta, ereditatea, miopia sau alte afecțiuni?

„După vârsta de 40 de ani, este foarte importantă monitorizarea pacienților și urmărirea unor parametri precum presiunea intraoculară și fundul de ochi. De asemenea, unele boli, precum hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea acestei boli”, a explicat medicul Mihaela Tifoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ce investigații sunt necesare pentru depistarea glaucomului? Dacă boala este diagnosticată la timp, poate fi ținută sub control astfel încât pacientul să își păstreze vederea? Iar dacă glaucomul a afectat deja vederea, aceasta mai poate fi recuperată sau pierderea este ireversibilă?

Răspunsurile la aceste întrebări, precum și alte informații utile despre glaucom, le puteți afla urmărind integral emisiunea #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac.

Pentru mai multe informații despre serviciile oftalmologice oferite de medicul Mihaela Tifoi, accesați paginile specialistului pe rețelele de socializare sau programați-vă la o consultație la Spitalul Polivalent Novamed.

#afectiuni #boală #LIFESTYLE cu Xenia Bugneac #Mihaela Tifoi #specialist

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivitlui , decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare, scrie bani.md.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a menționat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de sindicate, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6300–6500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6300 de lei pe lună, nivel valabil de pe 1 ianuarie 2026.

#Guvern #salariu minim #Sindicate