Grădinițele din Chișinău se confruntă cu un deficit de personal în blocurile alimentare, iar salariile mici fac dificilă ocuparea posturilor vacante. Din aproximativ 800 de funcții prevăzute pentru aceste servicii, doar 499 erau ocupate la 1 iunie 2026, potrivit șefului-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport din Chișinău, Andrei Pavaloi.

„Ce facem dacă mâine se închid grădinițele? Nu pentru că nu avem copii. Nu pentru că nu avem educatori. Ci pentru că nu mai avem cine să le pregătească masa”, a scris Pavaloi.

Potrivit lui, peste 37% dintre posturile din blocurile alimentare sunt vacante. Lipsa oamenilor înseamnă că angajații rămași trebuie să preia și munca celor care au plecat, iar în unele cazuri ajung să lucreze 1,5–2 norme.

„Un coleg pleacă. Altul preia munca. Uneori se ajunge la 1,5–2 norme. Și atunci apare întrebarea cea mai simplă: cât timp mai pot rezista oamenii aceștia?”, a menționat Pavaloi.

Problema este și mai evidentă în cazul salariilor. Un bucătar primește 4 230 de lei, un bucătar auxiliar – 3 150 de lei, un magazioner – 3 030 de lei, iar un spălător de veselă – 2 780 de lei. În același timp, Pavaloi susține că în sectorul privat, pentru munci similare, veniturile pot ajunge orientativ la 7 000–12 000 de lei.

„Atunci de ce ne mirăm că oamenii pleacă?”, se întreabă șeful-adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport.

El atrage atenția că angajații din blocurile alimentare trebuie să ajungă la muncă de la primele ore ale dimineții, să pregătească mesele și să asigure întregul proces de alimentație al copiilor.

„Nu sunt «doar angajați auxiliari». Sunt oamenii care pun mâncarea pe masa copiilor noștri”, a subliniat Pavaloi.

Printre soluțiile propuse de acesta se numără majorarea claselor și coeficienților de salarizare, revizuirea salariului minim în sectorul bugetar și acordarea unui spor fix de 1 300 de lei. Pavaloi mai propune sporuri mai mari pentru condiții nefavorabile de muncă și actualizarea normelor privind condițiile nocive.

„Educația nu înseamnă doar cine îi învață pe copii. Înseamnă și cine îi hrănește”, a mai spus Andrei Pavaloi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #Criză personal #gradinite

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.