Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, 16 septembrie, propuneri foarte așteptate pentru protejarea copiilor și adolescenților online, confirmând că vrea să interzică rețelele sociale celor sub 13 ani și să le permită să aibă doar ”mini-conturi” între 13 și 15 ani, transmite Agerpres.ro.

„Am convocat un panel special de experți. Am discutat cu tineri. Ne-am uitat la ce au făcut Australia și alții care au făcut pași înainte. Acum este timpul ca Europa să acționeze. Mâine (noi – n.r.) vom propune Actul pentru copii. Vom avea o abordare graduală și diferențiată. Fiecare vârstă are propriile sensibilități. De aceea fiecare are nevoie de propriul nivel de protecție special conceput.

Fără cont personal sub vârsta de 15 ani. Fără social media sub vârsta de 13 ani. Asta înseamnă numai mini-conturi între 13 și 15 ani, realizate și supervizate de părinți, cu caracteristici limitate și restricții de timp”, a spus Ursula von der Leyen în plenul PE, în discursul său privind Starea Uniunii.

De asemenea, între 15 și 18 ani un design sigur va fi o obligație pentru platforme.

„Sunt conștientă că mulți percep puterea marilor giganți tehnologici drept copleșitoare. Și imposibil de clintit. Nu sunt de acord. Nu trebuie să acceptăm caracteristici care creează dependență. Nu trebuie să acceptăm atragerea copiiilor spre conținut și mai extrem. Nu trebuie să acceptăm ca fetele să aibă fotografiile folosite pentru imagini sexuale generate de Inteligența Artificială”, a mai adăugat Von der Leyen.

Ea a precizat că ”povara dovezii” va fi plasată în sarcina companiilor big tech.

„Platformele vor trebui să dovedească că sunt sigure. Pentru că nu este vorba despre accesul minorilor noștri la social media, ci despre când și cum permitem social media să acceseze minorii. Europa are puterea de a acționa. Noi ne vom decide regulile, nu marile companii tehnologice”, a mai afirmat ea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adolescenti #interzicere #social media #Ursula von der Leyen

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.