Prețurile la carburanți au ajuns din nou în atenția Parlamentului. Deputatul socialist Grigore Novac a propus, în debutul ședinței plenare de astăzi, includerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege depus încă pe 26 martie 2026, care prevede diminuarea TVA la carburanți. Propunerea a fost respinsă de majoritatea parlamentară PAS.

”Cred că toți dumneavoastră ați observat că prețurile la stațiile PECO au luat-o total razna, ceea ce ține de carburanți. Bunăoară, motorina se apropie de pragul psihologic de 36 de lei, ceea ce nu s-a mai văzut la noi în țară”, a declarat deputatul.

Potrivit lui, scumpirea carburanților riscă să genereze majorări în lanț pentru alte produse și servicii: „Asta total pune în dificultate agricultorii, transportatorii și, în general, agenții economici și atrage după sine scumpiri în lanț”.

Deputatul a cerut includerea pe ordinea de zi a proiectului nr. 96 din 26 martie 2026, care prevede reducerea TVA la carburanți.

„Statul este obligat să ia măsuri urgente în vederea diminuării prețului la pompă și, în acest sens, propunem introducerea în ordinea de zi a ședinței plenare de astăzi a proiectului numărul 96 din data de 26 martie 2026, pe care noi în primăvară l-am propus și care ține de diminuarea TVA-ului la carburanți”, a declarat Grigore Novac.

Socialistul susține că măsura ar putea contribui la temperarea prețurilor la pompă, chiar dacă nu ar duce la o reducere de amploarea așteptată de consumatori. Propunerea de includere a proiectului pe ordinea de zi nu a fost susținută de majoritatea parlamentară PAS.

Benzina și motorina se scumpesc din nou. Pentru vineri, 18 septembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit un preț maxim de 33,67 lei pentru un litru de benzină A-95 și de 35,86 lei pentru un litru de motorină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#carburanti #opozitie #TVA

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.