Compania „Energocom” a emis și transmis 681.743 de facturi pentru consumul de gaze naturale înregistrat în luna august. Dintre acestea, 676.193 au fost expediate consumatorilor casnici, iar 5.550 – celor noncasnici. Alte 99.325 de facturi au fost transmise prin e-mail.

În total, în luna august au fost consumate aproximativ 9,33 milioane de metri cubi de gaze naturale. Gospodăriile au utilizat peste 8,13 milioane m³, în timp ce consumatorii noncasnici au consumat aproximativ 1,19 milioane m³, scrie BANI.MD.

Instituția precizează că facturile sunt întocmite pe baza datelor transmise de operatorii sistemelor de distribuție, inclusiv Chișinău-Gaz, Ialoveni-Gaz, Bălți-Gaz și Cahul-Gaz. Operatorii sunt cei care preiau indicii contoarelor comunicați de consumatori sau, atunci când aceștia lipsesc, calculează un consum estimativ pe baza istoricului.

Dacă cifra din factură nu corespunde cu indexul real comunicat de consumator, acesta trebuie să se adreseze operatorului de distribuție pentru verificarea și, după caz, corectarea datelor. Totodată, Energocom menționează că factura actuală reflectă plățile înregistrate până la 15 septembrie. Banii achitați după această dată nu apar în factura curentă, dar sunt înregistrați în cont și vor fi luați în calcul la următoarea facturare.

Important pentru consumatori: facturile emise acum nu includ noile prețuri la gaze. Tarifele aprobate de ANRE au intrat în vigoare la 1 septembrie, iar primele facturi calculate la noile prețuri vor fi emise în octombrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Energocom #facturi #gaze naturale #transmitere

Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a acordat companiei FLYONE încă 60 de zile pentru a pune în aplicare cerința privind schimbarea controlului asupra companiei. Hotărârea a fost adoptată pe 11 septembrie, după expirarea termenului inițial de 90 de zile stabilit prin decizia din 22 iunie.

Informația a fost confirmată de CEIISS într-un răspuns transmis Ziarului de Gardă. Potrivit instituției, termenul a fost prelungit în urma unor solicitări suplimentare, iar compania urmează să se conformeze măsurilor stabilite anterior de autorități.

În același răspuns, Consiliul explică și argumentele care au stat la baza deciziei inițiale. CEIISS susține că FLYONE și fondatorii companiei figurează în Ordinul SIS nr. 02/2024, pe lista persoanelor despre care există informații documentate că ar fi asociate cu Vladimir Plahotniuc. În consecință, potrivit Consiliului, persoanele vizate de ordin nu pot desfășura activități investiționale în domenii considerate relevante pentru securitatea statului.

Autoritatea mai afirmă că, pe parcursul procedurii de examinare, FLYONE nu ar fi prezentat toate documentele solicitate, deși ar fi fost notificată de mai multe ori. Potrivit CEIISS, acest lucru ar fi împiedicat finalizarea verificărilor în termenii prevăzuți de lege.

În același timp, Consiliul precizează că nu a dispus suspendarea activității companiei și nici retragerea actelor permisive, invocând necesitatea de a evita afectarea pasagerilor și a altor agenți economici care depind de serviciile operatorului aerian.

CEIISS respinge și acuzațiile lansate de acționarii FLYONE privind o presupusă tentativă de preluare forțată a companiei. Instituția susține că măsurile aplicate țin de mecanismul legal de examinare a investițiilor în domenii sensibile pentru securitatea statului și nu de o intenție de transfer forțat al proprietății.

Disputa dintre FLYONE și autorități a început după decizia CEIISS din 22 iunie, prin care companiei i-a fost refuzată aprobarea investiției și i s-a cerut schimbarea controlului în termen de 90 de zile. FLYONE a contestat decizia în instanță, invocând inclusiv faptul că documentul făcea trimitere la o lege privind securitatea statului care fusese abrogată în 2025.

Ulterior, cadrul legal a fost modificat, iar referința respectivă a fost eliminată. Ministerul Infrastructurii a recunoscut problema de redactare, dar a susținut că măsura adoptată în cazul FLYONE rămâne valabilă. Legalitatea deciziei urmează însă să fie examinată de instanță.

În paralel, asociații companiei au inițiat o procedură internațională împotriva Republicii Moldova. Aceștia susțin că obligația de schimbare a proprietarilor ar fi ilegală și neconstituțională și au avansat pretenții de peste jumătate de miliard de dolari. Procedura, potrivit informațiilor făcute publice anterior, se desfășoară în Uniunea Europeană.