Republica Moldova va beneficia de un suport din partea Fondului Monetar Internațional, care are o valoare de circa 236 de milioane de dolari, informează Realitatea.md.

În speță, este vorba despre 165,3 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere), care reprezintă active lichide oferite țărilor membre, fără obligații de rambursare sau anulare. Statele nu trebuie să îndeplinească nici o condiționalitate pentru a primi cota lor din alocarea DST, respectiv, fiecare țară membră poate utiliza alocarea DST conform necesităților interne.

Drepturile speciale de tragere (DST sau, internațional, XDR) reprezintă moneda virtuală a Fondului Monetar Internațional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Valoarea sa se calculează în funcție de dolarul american (41.73%), euro (30.93%), renminbiul chinezesc (10.92%), yenul japonez (8.33%) și lira sterlină britanică (8.09%), conform cotațiilor de la bursa londoneză.

Decizia sus-menționată a fost discutată în cadrul unei ședințe a prim-ministrului Natalia Gavrilița cu Rodgers Chawani, Reprezentant Rezident al FMI în Republica Moldova.

Cei doi oficiali au discutat despre proiectele noii guvernări de la Chișinău, dar și despre reluarea dialogului pentru memorandumul de politici între FMI și Republica Moldova. În acest context, prim-ministru a invitat misiunea FMI la Chișinău la sfârșitul lunii septembrie.

Potrivit Nataliei Gavrilița, Republica Moldova va utiliza resursele alocate de FMI pentru a suplini veniturile la buget și pentru a oferi suport substanțial sectoarelor economice, cu un accent pe întreprinderile mici și mijlocii.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, a salutat acest lucru și a menționat că ideea de bază este de a consolida rezervele valutare ale statelor in contextul pandemiei.

„Nu sunt active fizice, doar virtuale, însă aceasta nu înseamnă că nu pot fi utilizate cât mai eficient în interesul țării ca metodă de contracarare a efectelor crizei pandemice. Republicii Moldova i-au fost repartizate (necondiționat) 164 milioane SDR, echivalentul a 236 milioane USD. Un suport uriaș de la comunitatea internațională.

Avem, cel puțin, trei variante de utilizare:

– cumpărăm valută în cadrul unei înțelegeri cu o altă țară prietenă (prietenie pe bani?);

– luăm finanțare adițională de la FMI. Drum mai lung și presărat cu condiționalități;

– Guvernul face o emisiune de obligațiuni în lei, pe care o cumpără BNM, sub garanțiile de SDR. Asta în condițiile în care rezervele valutare ale BNM sunt suficiente după orice standarde. Cel mai simplu și mai eficient.

Deci, avem ce împărți. Dar… Trebuie să o facem cu maximă responsabilitate și transparență”, a scris Ion Sturza.

#FMI #Republica Moldova

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.