Republica Moldova va beneficia de un suport din partea Fondului Monetar Internațional, care are o valoare de circa 236 de milioane de dolari, informează Realitatea.md.

În speță, este vorba despre 165,3 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere), care reprezintă active lichide oferite țărilor membre, fără obligații de rambursare sau anulare. Statele nu trebuie să îndeplinească nici o condiționalitate pentru a primi cota lor din alocarea DST, respectiv, fiecare țară membră poate utiliza alocarea DST conform necesităților interne.

Drepturile speciale de tragere (DST sau, internațional, XDR) reprezintă moneda virtuală a Fondului Monetar Internațional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Valoarea sa se calculează în funcție de dolarul american (41.73%), euro (30.93%), renminbiul chinezesc (10.92%), yenul japonez (8.33%) și lira sterlină britanică (8.09%), conform cotațiilor de la bursa londoneză.

Decizia sus-menționată a fost discutată în cadrul unei ședințe a prim-ministrului Natalia Gavrilița cu Rodgers Chawani, Reprezentant Rezident al FMI în Republica Moldova.

Cei doi oficiali au discutat despre proiectele noii guvernări de la Chișinău, dar și despre reluarea dialogului pentru memorandumul de politici între FMI și Republica Moldova. În acest context, prim-ministru a invitat misiunea FMI la Chișinău la sfârșitul lunii septembrie.

Potrivit Nataliei Gavrilița, Republica Moldova va utiliza resursele alocate de FMI pentru a suplini veniturile la buget și pentru a oferi suport substanțial sectoarelor economice, cu un accent pe întreprinderile mici și mijlocii.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, a salutat acest lucru și a menționat că ideea de bază este de a consolida rezervele valutare ale statelor in contextul pandemiei.

„Nu sunt active fizice, doar virtuale, însă aceasta nu înseamnă că nu pot fi utilizate cât mai eficient în interesul țării ca metodă de contracarare a efectelor crizei pandemice. Republicii Moldova i-au fost repartizate (necondiționat) 164 milioane SDR, echivalentul a 236 milioane USD. Un suport uriaș de la comunitatea internațională.

Avem, cel puțin, trei variante de utilizare:

– cumpărăm valută în cadrul unei înțelegeri cu o altă țară prietenă (prietenie pe bani?);

– luăm finanțare adițională de la FMI. Drum mai lung și presărat cu condiționalități;

– Guvernul face o emisiune de obligațiuni în lei, pe care o cumpără BNM, sub garanțiile de SDR. Asta în condițiile în care rezervele valutare ale BNM sunt suficiente după orice standarde. Cel mai simplu și mai eficient.

Deci, avem ce împărți. Dar… Trebuie să o facem cu maximă responsabilitate și transparență”, a scris Ion Sturza.

#FMI #Republica Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.