Osteomielita nu este o simplă infecție și nu trebuie lăsată să evolueze de la sine. Apărută după o fractură, o rană deschisă sau o intervenție chirurgicală, boala poate provoca dureri persistente, secreții, afectarea osului și, în lipsa unui tratament adecvat, poate evolua spre o formă cronică, mult mai dificil de tratat.

Un astfel de caz este cel al lui Djamal Suhaci, în vârstă de 21 de ani, care a ajuns la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău după ce o infecție apărută în urma unei intervenții chirurgicale pentru fractura claviculei nu a răspuns la tratamentul cu antibiotice. Tânărul și-a fracturat clavicula stângă în urmă cu aproximativ două luni, după o căzătură la locul de muncă. A fost operat la Spitalul Raional din Camenca, însă ulterior rana a început să supureze.

„Am observat că rana curgea. Am revenit la spital și am urmat tratament cu antibiotice cam o lună, dar fără rezultat. Am decis să merg la o clinică privată din Bălți, iar medicul de acolo mi-a spus să vin direct la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău. Am venit, mi-au curățat rana pentru că avea infecție, iar în loc de placă mi-au pus broșe. Acum mă simt foarte bine și le mulțumesc că mi-au salvat mâna.”

Ce este osteomielita și cum apare

Potrivit medicului ortoped-traumatolog Ștefan Ostahi, din cadrul Secției de Ortopedie Septică și Reconstructivă, IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie, osteomielita este o infecție serioasă care afectează osul și țesuturile din jurul acestuia.

”Poate apărea atunci când microorganismele ajung la nivelul osului prin sânge, printr-o fractură deschisă, printr-o plagă sau în urma unei intervenții chirurgicale. O categorie importantă este reprezentată de infecțiile asociate implanturilor ortopedice.”

Boala poate avea o evoluție acută sau cronică. În forma acută, simptomele pot apărea brusc și pot include febră, durere, umflarea și înroșirea zonei afectate.

În cazul osteomielitei cronice, infecția poate persista mult timp, cu perioade de ameliorare urmate de recidive. Pacientul poate avea dureri persistente sau recurente, umflarea zonei, secreții ori fistule la nivelul pielii.

„Evoluția către forma cronică este favorizată de persistența țesutului osos necrotic, de vascularizația locală deficitară și de capacitatea microorganismelor de a forma biofilm, în special pe suprafața implanturilor. Aceste particularități fac ca infecția să fie mai dificil de eliminat”, explică Ștefan Ostahi.

Cum este diagnosticată osteomielita

Diagnosticul nu se bazează pe un singur test. Medicii țin cont de simptome, istoricul traumatismului sau al intervenției chirurgicale și de rezultatele investigațiilor. În funcție de caz, pot fi recomandate analize de sânge, radiografie, tomografie computerizată sau rezonanță magnetică. Uneori este necesară prelevarea unei probe de țesut sau os pentru examinare microbiologică și histopatologică. Identificarea microorganismului care a provocat infecția este esențială pentru alegerea tratamentului antimicrobian.

În tratamentul osteomielitei, antibioticele au un rol important, însă în formele cronice acestea pot să nu fie suficiente. Atunci când există țesut osos necrozat și infectat, cu o circulație sanguină redusă, medicamentele pot ajunge mai greu la focarul infecțios. De aceea, în anumite situații este necesară îndepărtarea chirurgicală a țesutului infectat și necrozat, procedură cunoscută drept debridare. În funcție de caz, medicii pot decide și îndepărtarea sau schimbarea implanturilor infectate, precum și administrarea antibioticelor sistemice.

„În cazurile cu pierderi importante de os, tratamentul poate continua cu reconstrucția defectului. Pot fi utilizate diferite tehnici reconstructive, în funcție de dimensiunea defectului și de starea pacientului. Scopul tratamentului nu este doar eliminarea infecției. Noi urmărim ca, în final, membrul afectat să fie stabil, funcțional și acoperit corespunzător de țesuturi moi”, spune Ștefan Ostahi.

Tratamentul poate necesita colaborarea mai multor specialiști – ortoped-traumatolog, microbiolog, specialist în boli infecțioase, chirurg plastician și kinetoterapeut. Recuperarea poate dura săptămâni sau chiar luni și, în unele cazuri, poate fi nevoie de mai multe intervenții chirurgicale.

Semnele care nu trebuie ignorate

Medicii recomandă ca după o fractură, intervenție chirurgicală sau leziune pacientul să fie atent la apariția unor simptome precum:

durere care persistă sau se intensifică;
roșeață, căldură locală sau umflarea zonei;
secreții la nivelul plăgii;
deschiderea sau vindecarea dificilă a unei răni;
febră și frisoane;
reapariția simptomelor după o perioadă de ameliorare.

În astfel de situații, este important ca pacientul să se adreseze medicului și să nu aștepte ca simptomele să dispară de la sine. Depistarea cât mai timpurie a infecției și tratamentul corect pot crește șansele de control al bolii și de recuperare a membrului afectat.

Datele Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie arată că, în 2025, în Secția de Ortopedie Septică și Reconstructivă au fost tratați 588 de pacienți, dintre care 190 au fost diagnosticați cu osteomielită la diferite segmente ale aparatului osteoarticular.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Osteomielita #sanatate #traumatologie

Protecția infrastructurii energetice a fost unul dintre subiectele discutate de președinta Maia Sandu în cadrul ședinței de astăzi, 21 septembrie, a Consiliului Național de Securitate. Șefa statului a declarat că CNS a examinat și a dispus măsuri pentru ca obiectivele de care depinde alimentarea țării să fie mai bine protejate împotriva acțiunilor ostile, inclusiv a atacurilor cu drone. În cazul apariției unor probleme, funcționarea acestora trebuie să fie restabilită cât mai repede. Măsuri similare vizează și protecția împotriva atacurilor cibernetice.

„Cu regret, în loc să fie tratat cu seriozitate și responsabilitate, subiectul este exploatat politic și cinic de către cei care au slăbit conștient și intenționat Armata Națională, atunci când se aflau în poziții de decizie. În opoziție, tot ei ironizează pericolul războiului și a încălcării spațiului nostru aerian de dronele rusești și contestă investițiile în apărare. Unii au cerut chiar lichidarea Armatei Naționale. Iar acum, peste noapte, au început să se îngrijoreze de ce Armata nu detectează toate dronele. Este bine că au început să conștientizeze pericolul asupra securității naționale. Ar fi bine să vorbească și despre cine anume pune în pericol securitatea Republicii Moldova.

Problema dronelor rusești este una regională, acestea cad în țările Baltice, Polonia, România. Armate mult mai avansate și mai bine dotate decât cea a Moldovei au întâmpinat dificultăți în a opri dronele să intre în spațiul lor aerian. Dronele rusești evoluează foarte rapid, la fiecare câteva luni fiind produse versiuni mai performante care pot evada soluțiile de apărare aeriană construite între timp. Este o cursă tehnologică contra cronometru. Iar modernizarea Armatei și protecția cetățenilor nu poate fi o dezbatere politică, ci este o datorie a statului, dar și o responsabilitate comună a tuturor politicienilor și a întregii societăți”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, președinta a adăugat că pentru a detecta mai bine dronele, autoritățile modernizează sistemul de supraveghere a spațiului aerian.

„Chiar dacă vedem mai bine ce se întâmplă, capabilitățile existente încă nu sunt suficiente. Ignorarea sistemului de apărare timp de 30 de ani nu poate fi recuperată în cinci ani. Lucrăm cu partenerii să accelerăm acest proces. Pentru a neutraliza drone, dispunem de sisteme portabile de rachete antiaeriene, mitraliere antiaeriene și mijloace de război electronic. Aceste capabilități sunt operaționale, dar aria lor de acțiune este limitată la protejarea infrastructurii critice care asigură servicii de bază pentru funcționarea economiei.

Armata investește resurse pentru a extinde aria de acoperire a apărării aeriene. Ministerul Apărării a anunțat recent că a obținut finanțare nerambursabilă de la Uniunea Europeană în valoare 120 de milioane de euro care va fi folosit pentru achiziționarea unui sistem de apărare antiaeriană de rază medie, un sistem avansat de detectare și nimicire a țintelor aeriene. Toate aceste măsuri necesită timp. În al doilea rând, consolidăm parteneriate cu vecinii pentru a îmbunătăți schimbul de informații, care vin să completeze datele furnizate de sistemele naționale de supraveghere. În al treilea rând, lucrăm cu partenerii pentru a beneficia de soluții moderne, eficiente și mai ieftine împotriva dronelor. Nu pot da mai multe detalii, dar vreau să asigur cetățenii că protecția țării noastre este o prioritate și activitate constantă pentru mine și Guvern”, a transmis președinta.

De asemenea, Maia Sandu a adăugat că orice dronă care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova pune în pericol oamenii, iar, potrivit șefei statului, singurul vinovat pentru acest lucru este Federația Rusă.

„Un stat care îți trimite drone nu îți caută prietenia, ci frica și supunerea. Republica Moldova va continua să-și dezvolte capacitățile de apărare, să-și protejeze libertățile câștigate, viitorul în pace și cetățenii”, a conchis ea.