Fiecare dintre cele patru state care au primit foi de parcurs pentru aderare la UE, susține șeful Comisiei parlamentare integrare europeană, Adrian Băluțel. Întrebat în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1 că odată ce la va completa, fiecare stat este în drept să ceară accesul în comunitate.

Parlamentarul a reiterat că integrarea va ține de performanțele fiecărui stat. Totodată, Băluțel consideră că în unele domenii Moldova este mai avansată decât alte state, un exemplu fiind implementarea reformelor.

„Mesajul care îl primim de la Bruxelles și pe care noi ne focusăm este că procesul de extindere este unul bazat pe merit. Noi avem scop de finalizare a negocierilor până la finalul anului 2028. Avem un mesaj clar și foile de parcurs reconfirma acest lucru. În momentul în care avem acest parcurs accelerat, finalizăm toate etapele, avem dreptul să cerem închiderea tehnică a negocierilor. Va fi judecat individual. De ce s-au făcut aceste foi? Pentru că toate patru țări au același obiectiv de finalizare a negocierilor până la finalul anului 2028”, a explicat Băluțel.

Marta Kos a anunțat Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania vor primi pe 28 octombrie foile de parcurs pentru integrare europeană. Documentele va stabili clar următorii pași în parcursul de aderare, prioritățile, termenii și rezultatele pe care trebuie să le obțină Moldova, pentru a adera la UE.

#aderare la UE #Adrian Balutel #decuplare #foi de parcurs #Moldova #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.