Parlamentul va examina mâine, în cadrul unei ședințe cu caracter închis, proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii generale și a efectivului Armatei Naționale. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Potrivit lui Grosu, proiectul este elaborat în contextul eforturilor de modernizare și consolidare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova, iar situația din regiune impune accelerarea acestor măsuri.

Ședința va avea caracter închis deoarece documentul conține informații clasificate drept secret de stat și urmează regimul prevăzut de Legea cu privire la secretul de stat.

La ședință vor putea participa doar deputații și un număr restrâns de angajați ai Secretariatului Parlamentului. Accesul deputaților se va face în baza legitimației, iar aceștia nu vor avea voie să intre în sala de ședințe cu telefoane, laptopuri, ceasuri sau alte dispozitive electronice.

Igor Grosu le-a cerut deputaților să manifeste responsabilitate și respect față de Armata Națională și față de eforturile acesteia de a asigura pacea și securitatea Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Armata Nationala #sedinta #uși închise

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.