În Germania, fumatul rămâne o problemă importantă de sănătate publică, în pofida restricțiilor tot mai severe introduse în ultimele decenii. Taxele au crescut, publicitatea a fost limitată, iar avertismentele de pe pachete au devenit mai vizibile. Cu toate acestea, un nou studiu arată că țigările clasice rămân principalul produs prin care oamenii ajung pentru prima dată la nicotină, în timp ce produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină sunt mult mai rar asociate cu debutul consumului de nicotină.

Studiul a analizat datele a 1.164 de persoane cu vârsta de cel puțin 14 ani, care consumaseră produse cu nicotină. Pentru 84,3% dintre respondenți, primul contact cu nicotina a fost prin țigările clasice. Alte 4,5% au declarat că au început cu canabis amestecat cu tutun. Produsele alternative au avut o pondere mult mai mică în debutul consumului: 2,3% dintre respondenți au început cu țigări electronice cu nicotină, iar 0,8% cu produse din tutun încălzit. Niciun participant nu a indicat pliculețele cu nicotină sau snusul drept primul produs folosit. Inclusiv în rândul adolescenților de 14–17 ani, produsele care implică arderea tutunului au rămas principala cale de inițiere în consumul de nicotină.

Datele apar într-un context în care Germania aplică de ani buni măsuri stricte de control al tutunului. Pachetele de țigări poartă avertismente grafice și textuale pe 65% din suprafața frontală și posterioară, iar publicitatea este restricționată la televiziune, radio, online, în mare parte din presa scrisă și în majoritatea spațiilor exterioare. Regulile privind fumatul nu sunt însă uniforme în toată Germania. Cele 16 landuri aplică prevederi diferite pentru locurile de muncă, restaurante, baruri și alte spații publice, ceea ce face ca politica de control al tutunului să fie mai puțin unitară la nivel național.

Situația este și mai complicată în cazul pliculețelor cu nicotină. Pentru că nu conțin tutun, acestea nu intră direct sub incidența legislației privind produsele din tutun și sunt încadrate, în general, drept produse alimentare cu un ingredient neautorizat. În practică, această clasificare blochează comercializarea lor legală. Se creează astfel un contrast evident: țigările clasice, cu cea mai mare pondere în debutul consumului de nicotină, se vând legal, în timp ce pliculețele cu nicotină, pe care niciun respondent nu le-a indicat drept primul produs folosit, sunt practic în afara pieței reglementate.

Cercetările recente arată că cererea pentru pliculețele cu nicotină este foarte mare în Germania, însă din cauza reglementărilor actuale, majoritatea produselor ajung la consumatori prin canale ilegale sau semi-legale. Potrivit unui studiu realizat de Ipsos, aproape 16% dintre punctele de vânzare verificate le comercializează ilegal, iar o parte semnificativă dintre produse sunt contrafăcute și pot conține niveluri mai mari de nicotină decât cele recomandate. Comerțul ilegal cu produse din tutun a devenit un fenomen extins în Germania, generând pierderi fiscale semnificative, estimate la aproximativ 400 de milioane de euro doar în 2024.

Specialiștii afirmă că această situație evidențiază necesitatea unui cadru legal clar și transparent, atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori și instituțiile de reglementare. Potrivit Anuarului privind dependențele 2025, publicat de Centrul German pentru Probleme de Dependență (DHS), aproape trei din zece germani fumează în mod regulat.

#Germania #nicotina #studiu

Comisia Europeană urmează să-și prezinte, miercuri, 4 noiembrie, rapoartele privind progresul principalelor țări candidate în drumul spre Uniunea Europeană. Pentru prima oară, aceste documente, parte a mult așteptatului Pachet anual al Extinderii, oferă și niște jaloane precise, principala noutate, pentru Moldova, fiind precizarea că ar putea închide anul viitor un număr uriaș de capitole, mergând până la 25!

Raportul Comisiei reprezintă o premieră simbolică și strategică prin care Bruxelles-ul evidențiază un grup de patru state considerate „fruntașe” (frontrunners): două țări din Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania, urmate de Republica Moldova și Ucraina.

Toate aceste patru țări primesc ceea ce a fost numit o „foaie de drum“ sau o „foaie de parcurs” („A roadmap for the accession negotiations with Moldova – An outlook for 2027”), document consultat în premieră de Teleradio-Moldova 1 înainte de publicarea lui.

Peisajul candidaturilor

Patru țări avansate: Muntenegru, Albania, R. Moldova și Ucraina; trei țări care bat pasul pe loc: Macedonia, Bosnia și Kosovo (a cărei candidatură de altfel nici nu este oficială); și, în sfârșit, trei țări care dau înapoi pentru al doilea an consecutiv: Serbia, Georgia și Turcia. Acesta este tabloul actual al stadiului în care se află cele 10 țări de la porțile Europei, mai precis nouă țări candidate cărora li se adaugă Kosovo, candidat potențial, deși independența țării încă nu este recunoscută de cinci din țările membre ale UE (printre care și România) și nici de țări candidate, cum e R. Moldova și, desigur, Serbia.

Procesul aderării avansează însă cu o viteză nemaivăzută în ultimul sfert de secol, motiv pentru care cabinetulcomisarei Marta Kos, responsabile de extinderea UE, a pregătit aceste „foi de drum” făcute publice odată ce sunt aprobate de colegiul Comisarilor, miercuri, 4 noiembrie.

Marea noutate, în ce privește R. Moldova, este că textul în stadiul său de dinainte de aprobarea oficială a Comisiei, care ar trebui să fie o simplă formalitate, anunță că R. Moldova ar putea închide în cursul anului 2027 nu mai puțin de 25 de capitole de negocieri (dintr-un total de 35, împărțite în șase așa-numite „clustere”, pachete de capitole)!

Muntengru, la rândul său, e prevăzut anul acesta a închide totalitatea capitolelor de negocieri, iar Ucraina ar putea închide anul viitor un număr de șapte capitole, ceea ce este remarcabil, dată fiind starea economiei și a societății ucrainene, încă în plin război.

Cele patru țări avansate – Muntenegru, Albania, Repubica Moldova și Ucraina – primesc, așadar, miercuri, 4 noiembrie, acea mult promisă „foaie de parcurs”. Se estimează astfel că R. Moldova, presupunând că reformele și aplicarea lor continuă în ritmul actual, ar putea închide nouă capitole în prima jumătate a anului 2027 și încă 16 în a doua jumătate, altfel zis – 25 de capitole într‐un singur an!

Raportul, botezat „foaie de parcurs” (roadmap) conține și lista capitolelor care ar putea fi închise anul viitor (vezi lista mai jos). Aceasta înseamnă că totul depinde acum de Chișinău, însă Comisia și-a îndeplinit în bună parte promisiunea de a publica o serie de jaloane liniștitoare atât pentru populația țării, cât și pentru investitori.

Acestea sunt jaloanele pentru anul 2027, iar toamna anului viitor va vedea o nouă „foaie de drum” cu jaloane pentru 2028. De asemenea, dacă Muntenegru va încheia totul așa cum se prevede, țara ar putea semna tratatul de aderare chiar în iunie 2027, urmând ca după aceea tratatul să fie ratificat de parlamentele tuturor celor 27 de țări membre, totul deschizând calea pentru următoarele candidate din „plutonul de frunte”: Albania și R. Moldova.

Foaia de parcurs a Comisiei pentru R. Moldova

Foaia de parcurs face parte, ca anexă, din pachetul anual al Comisiei Europene despre extindere. Acest tip de document l-au primit doar cele mai avansate candidate: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Baza juridică e cadrul de negociere, care prevede că, la fiecare conferință interguvernamentală, UE spune care clustere și capitole ar putea fi deschise sau închise în anul următor.

Noutatea este și de formă, și de fond. Pentru prima oară, Comisia nu mai vorbește doar despre „progrese” și „eforturi suplimentare”. Pune pe hârtie un calendar: ce trebuie deschis până la sfârșitul lui 2026 și ce capitole ar putea fi închise provizoriu în fiecare semestru din 2027. Textul o spune explicit: e „un drum și o ancoră” deopotrivă pentru Chișinău și pentru statele membre.

Comisia adaugă imediat și precauțiile obișnuite. Calendarul e „indicativ”, nu anticipează „nici rezultatul, nici ritmul” negocierilor și este „un document viu”, care va fi actualizat după progresele Moldovei.

Pasul 1: deschiderea ultimelor două clustere (până la sfârșitul lui 2026)

R. Moldova a deschis deja clusterele I (fundamentele), II, III și VI. Au mai rămas două:

— clusterul IV, agenda verde și conectivitatea durabilă; — clusterul V, resurse, agricultură și coeziune.

Comisia consideră că Moldova „a îndeplinit condițiile necesare” și „îndeamnă” statele membre să „facă tot posibilul” ca ambele clustere să fie deschise până la sfârșitul lui 2026. Formularea e neobișnuit de apăsată și se adresează mai degrabă capitalelor UE decât Chișinăului.

Pasul 2: jaloanele intermediare pentru statul de drept

Înainte ca vreun capitol să poată fi închis, Moldova trebuie să îndeplinească jaloanele intermediare (interim benchmarks) pentru capitolele privind statul de drept. Aceasta e poarta de trecere spre faza următoare a negocierilor.

Comisia apreciază că Moldova este „bine avansată” și anunță că va prezenta Consiliului raportul de evaluare a jaloanelor intermediare, împreună cu proiectul de poziție comună intermediară. Abia după ce statele membre îl aprobă la sfârșitul anului în curs se poate trece la închideri.

Pasul 3: calendarul închiderii capitolelor în 2027

Aceasta e partea cu adevărat nouă. Deocamdată nu e închis niciunul dintre cele 35 de capitole și nici clusterul fundamentelor. Un capitol poate fi închis provizoriu după ce UE verifică îndeplinirea jaloanelor de închidere și după ce cele două părți convin asupra eventualelor perioade de tranziție. Ținând seama de complexitatea fiecărui capitol și de nivelul de pregătire al Moldovei, Comisia propune un „calendar prioritar inițial”.

Primul semestru din 2027: nouă capitole

• știință și cercetare; • educație și cultură; • libera circulație a capitalurilor; • dreptul proprietății intelectuale; • transformare digitală și media; • uniunea vamală; • pescuit și acvacultură; • relații externe; • politica externă, de securitate și apărare.

Al doilea semestru din 2027: 16 capitole

• dreptul de stabilire și libera prestare a serviciilor; • politica economică și monetară; • politica socială și ocuparea forței de muncă; • libera circulație a mărfurilor; • libera circulație a lucrătorilor; • dreptul societăților comerciale; • politica în domeniul concurenței; • servicii financiare; • protecția consumatorilor și a sănătății; • impozitare; • politica întreprinderilor și politica industrială; • transporturi; • rețele transeuropene; • energie; • mediu și schimbări climatice; • siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară.

În total, așadar, 25 din 35 de capitole ar putea fi închise provizoriu în 2027. Comisia lasă loc și pentru mai mult: dacă ritmul reformelor o permite, calendarul va fi revizuit ca să includă închideri „mai rapide sau suplimentare”.

Ce lipsește din calendar

Cele zece capitole fără termen spun la fel de mult ca cele programate. Majoritatea sunt capitolele „fundamentelor”: sistemul judiciar și drepturile fundamentale (23), justiție, libertate și securitate (24), achiziții publice (5), statistică (18) și control financiar (32). Lor li se adaugă dosarele grele, care țin de bani și de instituții: agricultura (11), politica regională (22), dispozițiile financiare și bugetare (33), instituțiile (34) și „alte chestiuni” (35).

Acolo se vor negocia și problemele cele mai delicate, inclusiv, foarte probabil, cea transnistreană. Clusterul fundamentelor rămâne cel care „determină ritmul general” al negocierilor.

În sfârșit, un detaliu amuzant: Republica Moldova, fără ieșire la mare, își va putea închide printre primele capitolul „pescuit și acvacultură”.

Ce nu spune documentul

Trebuie însă subliniat insistent: foaia de parcurs nu fixează o dată precisă pentru încheierea negocierilor și nici una pentru aderare. Orizontul ei este doar anul 2027. Oferă pentru prima oară jaloane concrete și datate (clustere deschise până la finele lui 2026, dialog de integrare în 2027, capitole închise pe semestre), dar nu calendarul final. Acela rămâne, ca pentru toți candidații, condiționat de „meritele proprii”.