Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a ajuns în dimineața zilei de 21 octombrie la Sankt Petersburg, unde urmează să pregătească o nouă rundă de negocieri de pace cu omologul său rus, Kirill Dmitriev, potrivit KyivIndependent.

Trimisul special al președintelui american Donald Trump, i-a prezentat lui Vladimir Putin documente privind soluționarea războiului din Ucraina și a declarat că există premise pentru încetarea focului. Totodată, oficialul american și-a exprimat speranța că liderul de la Kremlin va accepta reluarea negocierilor în format trilateral, cu participarea Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, transmite Unian.

Potrivit primelor informații despre întrevederea de la Sankt Petersburg, Witkoff a transmis părții ruse documente care conțin propuneri și abordări privind soluționarea conflictului. Discuțiile vizează inclusiv posibilitatea unui armistițiu și reluarea negocierilor pentru identificarea unei soluții de pace. Trimisul american a vorbit și despre perspectivele dezvoltării relațiilor economice dintre Statele Unite și Rusia după încheierea păcii.

Întrevederea de la Sankt Petersburg are loc după discuțiile purtate de Witkoff, pe 20 octombrie, la Oslo, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni. Negocierile s-au concentrat pe identificarea unei formule comune pentru încheierea războiului și pe garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Întâlnirile ar putea „deschide calea unei întrevederi la nivel de lideri”, a declarat premierul norvegian Jonas Gahr Støre, pe 20 octombrie, după discuțiile de la Oslo cu Witkoff și Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Witkoff merge din nou în Rusia pentru negocieri privind încheierea războiului din Ucraina

#plan de pace #Sankt Petersburg #Steve Witkoff

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.