Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Băiatul din Bistrița, care și-a înjunghiat profesoara, a scris un manifest de 60 de pagini

22 Oct. 2026, 11:14
 // Categoria: În Lume // Autor:  Valentina Buza
22 Oct. 2026, 11:14 // În Lume //  Valentina Buza

Copilul de 13 ani din Bistrița, România, care și-a înjunghiat profesoara de matematică și care plănuia să își ucidă mai mulți colegi de școală a publicat, înaintea atacului, un manifest de 60 de pagini în care anunța atacul șocant. Copilul scrie că a fost victima bullying-ului, dar exprimă și opinii rasiste, antisemite, homofobe, islamofobe și misogine, pe care mărturisește că le-a învățat de pe internet, potrivit bistriteanul.ro.

Culmea, în vacanța de vară, polițiștii au ținut în clasa agresorului un curs anti-bullying, iar o polițistă a observat comportamentul copilului și a discutat cu diriginta lui, care a afirmat că „este un băiat fără probleme”. 

Toate semnele că acest copil alunecă pe o pantă periculoasă par să fi fost acolo, dar au fost ignorate. Manifestul copilului care și-a atacat profesoara și colegii circulă pe rețelele sociale încă de aseară. În acest jurnal online, scrise în limba engleză, copilul își varsă toată ura și detaliază atacul pe care aproape că a reușit să îl ducă la capăt.

Elevul a dezvăluit și în fața anchetatorilor că plănuia să ucidă un coleg de etnie română de aproximativ opt luni. În manifestul care circulă acum pe rețelele sociale, copilul are o listă cu mai mulți colegi cărora ar fi vrut să le facă rău.

În manifestul publicat, copilul a scris despre supremația rasei albe, pericolul reprezentat de imigranți și de persoanele de alte rase.

Adolescentul a scris că voia să atace „orice persoană care nu e albă”, în special un copil mai mic, cu tenul mai închis, pe care îl văzuse de mai multe ori la ieșirea din școală. Pe lista lui se mai aflau și alți colegi, pe care îi acuză că l-au agresat, dar și o persoană aleasă pentru convingerile ei religioase.

 „Cea mai mare parte a urii mele nu vine din ideologia mea, ci din ce am trăit”, a scris copilul în manifestul citat.

El susține că este agresat de colegii lui de când era în clasa a III-a, iar atunci când ar fi vrut să se apere împotriva lor, a fost pedepsit de adulți. Primele gânduri să își ucidă colegii le-a avut de atunci, a scris el. Copilul a mai scris că își urăște părinții, cărora le reproșează că i-ar fi distrus copilăria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cursurile de la școala din Bistrița unde a avut loc atacul au fost reluate joi, la trei zile după atacul care i-a înspăimântat pe copii și profesori deopotrivă. Mai mult echipaje de poliție au fost trimise la școală. Ei au fost pe holuri, au intrat în sălile de clasă și au putut fi văzuți de elevi în fiecare pauză.

Elevii au avut parte de consiliere psihologică. Profesoara de matematică înjunghiată și șase elevi au primit ordine de protecție. Atacatorul, dacă va fi externat, va purta o brățară de monitorizare.

Ancheta continuă. A fost deschis un dosar penal pentru tentativă de omor calificat și urmează să se stabilească ce măsuri se vor impune în această situație. Deoarece are sub 14 ani, băiatul nu răspunde penal pentru faptele sale.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.