Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Peste 50.000 de oameni ar fi murit din cauza căldurii. Vara 2026, cea mai mortală din ultimul sfert de secol

24 Oct. 2026, 10:32
 // Categoria: Meteo // Autor:  Vlada Ciorici
24 Oct. 2026, 10:32 // Meteo //  Vlada Ciorici

Temperaturile extreme din vara anului 2026 au fost asociate cu aproape 50.400 de decese în orașele europene, potrivit unei noi analize internaționale. Aproximativ două treimi dintre ele au fost atribuite încălzirii climatice provocate de activitatea umană.

Analiza a fost realizată de cercetători de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine din Regatul Unit. Ea a inclus 854 de zone urbane din 30 de țări europene, printre care și România. Rezultatele au fost publicate vineri în revista Nature Health.

Cercetătorii estimează că temperaturile ridicate din iunie–august 2026 au fost asociate cu 50.391 de decese. Dintre acestea, 32.619, adică aproximativ 65%, au fost atribuite încălzirii climatice, în principal prin arderea combustibililor fosili. Numărul este cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când aceeași metodă a indicat 29.480 de decese.

Cele mai multe decese au fost estimate în Italia, Franța, Spania, Germania și Regatul Unit.

Persoanele de cel puțin 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate dintre victime. Temperaturile extreme au afectat însă și oamenii mai tineri: cercetătorii au identificat peste 800 de decese asociate căldurii în grupa de vârstă 20–44 de ani.

Aproape o treime dintre decese au fost asociate cu episodul de caniculă din 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3°C valorile obișnuite.

Pentru a evalua impactul schimbărilor climatice, cercetătorii au comparat temperaturile din vara 2026 cu un scenariu fără încălzirea provocată de oameni. Diferența dintre cele două estimări reprezintă decesele atribuite schimbărilor climatice.

România, printre țările europene cu cele mai ridicate rate ale mortalității asociate căldurii

Potrivit studiului, România s-a situat pe locul al treilea dintre cele 30 de țări analizate în privința ratei medii anuale a mortalității asociate căldurii în perioada 2000–2025, după Croația și Malta. În zonele urbane din România, cercetătorii au estimat 223 de decese la un milion de locuitori, față de 327 în Croația și 226 în Malta.

București s-a situat pe locul al doilea dintre cele 30 de capitale europene analizate, după Zagreb și înaintea Romei. Rata estimată pentru capitala României este de 268 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu 314 în Zagreb și 241 în Roma.

Cercetătorii explică ratele ridicate din sudul și sud-estul Europei prin expunerea persistentă la temperaturi mari.

Cele 50.391 de decese sunt o estimare epidemiologică, bazată pe temperaturile înregistrate și pe relația cunoscută dintre căldură și mortalitate. Calculul nu folosește date individuale despre decesele efectiv produse. Specialiști independenți, consultați de Science Media Centre España, au subliniat relevanța rezultatelor, dar au precizat că estimările pot varia în funcție de metodele statistice folosite.

Rezultatele arată că sunt necesare sisteme mai bune de avertizare pentru caniculă, protecție pentru persoanele vulnerabile și servicii medicale pregătite pentru temperaturi ridicate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.