Noua forță de opoziție „Lista Studenților” a obținut peste 50% din voturi la alegerile din Serbia, anunță Comisia Electorală Republicană a Serbiei. Conform acestor date, 40,41% dintre alegătorii țării au votat pentru lista fostului președinte Aleksandar Vučić. Acesta și-a recunoscut înfrângerea încă înainte de anunțarea rezultatelor.

În total, pe buletinele de vot au figurat 18 partide și liste electorale, dar 15 dintre acestea au obținut sub 1% din voturi. Prezența la urne a fost foarte ridicată pentru Serbia, ajungând la 68,39%.

Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea partidului său

Președintele Partidului Progresist Sârb, Aleksandar Vučić, a recunoscut înfrângerea formațiunii sale la alegerile parlamentare anticipate din Serbia și a declarat că mișcarea studențească ar urma să obțină majoritatea necesară pentru formarea guvernului. Potrivit estimărilor prezentate de liderul sârb înainte de anunțarea rezultatelor oficiale, lista electorală „Studenții câștigă” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate parlamentare, scrie BBC.

Vučić a făcut declarația în fața susținătorilor săi, precizând că partidul său ar urma să obțină aproximativ 105 mandate, în pofida celor 1,72 milioane de voturi acumulate.

Liderul sârb a explicat că estimările se bazează pe un eșantion stratificat și a admis că rezultatul nu este suficient pentru menținerea majorității parlamentare. Totodată, el a menționat că alte formațiuni politice ar putea obține un număr redus de mandate, inclusiv reprezentanții maghiarilor din Voivodina și cei ai comunității albaneze.

Un factor important al scrutinului a fost prezența ridicată la vot, estimată la aproape 68%, potrivit informațiilor prezentate de BBC. Alegerile au fost marcate de cozi la secțiile de votare, inclusiv în afara Serbiei, în orașe precum Ljubljana, München, Los Angeles și Chicago.

În ziua scrutinului, organizația independentă CRTA a semnalat numeroase nereguli și o creștere a incidentelor violente în apropierea unor secții de votare. Agenția AFP a relatat însă că poliția nu a confirmat cazuri grave de violență legate de alegeri. La Belgrad, autoritățile au blocat străzile din jurul sediului Comisiei Electorale Republicane.

Alegerile anticipate au fost organizate în contextul unei crize politice prelungite. În septembrie, Vučić a dizolvat parlamentul, la propunerea guvernului, iar ulterior a renunțat la funcția de președinte. Potrivit relatării BBC, decizia a fost interpretată de unii analiști drept o încercare de a reveni în fruntea guvernului, în condițiile în care legislația nu îi permitea să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial.

Serbia se confruntă de aproape doi ani cu proteste și tensiuni politice, declanșate după tragedia din gara orașului Novi Sad, din 1 noiembrie 2024, când 16 persoane au murit în urma prăbușirii unei copertine. Criticii guvernării au invocat corupția și neglijența drept cauze ale tragediei.

Mișcarea studențească a devenit principalul contestatar al partidului lui Vučić, cerând asumarea responsabilității pentru tragedie și schimbări politice. În schimb, susținătorii liderului sârb acuză mișcarea că ar urmări organizarea unei „revoluții colorate”, acuzații respinse de reprezentanții acesteia.

Vučić susține aderarea Serbiei la Uniunea Europeană, dar s-a opus impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei. În campanie, el a promis majorări de pensii și salarii pentru angajații din sectorul public, precum și investiții suplimentare în sistemul public de sănătate. Opoziția a criticat aceste promisiuni, pe care le consideră populiste, și a cerut reforme pentru combaterea corupției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri Serbia #Aleksandr Vucic #proteste #scrutin

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.