Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Veneţia vrea să majoreze taxa de vizitare a orașului din 2027

30 Oct. 2026, 13:01
 // Categoria: În Lume // Autor:  Valentina Buza
30 Oct. 2026, 13:01 // În Lume //  Valentina Buza

Primăria de la Veneţia, Italia, a aprobat o hotărâre prin care se extinde numărul de zile în care se aplică taxa de intrare în oraş de la 60 la 72. În plus autorităţile iau în calcul să majoreze taxa de intrare până la 50 de euro în 2027.

Taxa controversată a fost introdusă iniţial cu scopul declarat de a descuraja afluxul masiv de turiști în lagună, însă s-a dovedit a fi în mare parte ineficientă, servind mai degrabă drept o sursă suplimentară de venituri pentru un oraș care, din cauza caracteristicilor sale unice, are o nevoie excepțională de astfel de fonduri.

Însă taxa zilnică actuală de 5 sau 10 euro, care variază în funcție de faptul că biletul este cumpărat în avans sau în ultimul moment, ​​nu mai este suficientă. Prin urmare, noua administrație, condusă de Simone Venturini, ia în considerare o majorare. Și anume una semnificativă: se vorbește despre 30 sau chiar 50 de euro pe zi pentru a vizita Veneția, dacă nu în fiecare zi, atunci cel puțin în zilele marcate cu „alertă roșie”, adică perioadele de vârf.

„Motivul este simplu”, a explicat Michele Zuin, consilierul local responsabil cu bugetul. „Ne-am dat seama că o taxă zilnică de 10 euro nu schimbă nimic, nu reușește să descurajeze turismul de tip «vizită fulger». Așadar, da, am dori să majorăm taxa, poate la 30, 40 sau 50 de euro. Scopul nu este să umplem vistieria orașului, ci să-i compensăm pe locuitorii Veneției care suportă povara turismului.”

Iată cum a fost cheltuită suma de 1,5 milioane de euro colectată anul acesta: întreaga sumă a fost direcționată către compensarea taxei pentru colectarea deșeurilor). „Am putea, eventual, să oferim niște servicii suplimentare pentru turiști”, a adăugat consilierul, „cum ar fi accesul la toalete publice”.

Totuși, acest lucru nu s-ar aplica transportului public local, care „funcționează după o logică complet diferită”. Prin urmare, nu vor exista modificări ale tarifului de 9,50 euro pe care turiștii îl plătesc pentru o singură călătorie cu vaporetto (n. red. autobuzul pe apă).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, administrația orașului a aprobat deja calendarul zilelor în care turiștii vor fi obligați să prezinte un bilet, deși există numeroase excepții, în special pentru cei care se cazează în oraș.

Sistemul va intra în vigoare pe 26 martie și se va încheia de Ferragosto (15 august), marcând o prelungire a perioadei față de anul precedent; în total, vor fi 72 de zile în care va fi necesar un bilet, față de 60 în acest an.

Vizitatorii vor trebui să plătească în weekenduri, în zilele de sărbătoare legală și în timpul minivacanțelor. De asemenea, intervalul orar vizat de această măsură va fi extins: va trebui acum să așteptați până la ora 16:30, în loc de 16:00, pentru a intra în oraș fără bilet.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.