Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

DOC CSJ a pus punct în dosarul Ceaus. A respins cererea judecătorului ucrainean prin care a solicitat azil politic

26 Aug. 2021, 16:08
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2021, 16:08 // Actualitate //  Realitatea.md

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins recursul depus de judecătorul ucrainean, Nicolai Ceaus, care a solicitat azil politic în țara noastră, însă Președinția a refuzat să-i ofere, pe motivul integrității sale.

Argumentul ce a stat la baza deciziei magistraților CSJ este faptul că acesta ar fi fugit din Ucraina pe motiv că era bănuit de acte de corupție, după ce oamenii legii din Ucraina au depistat 150 de mii de dolari în borcane, iar acesta a fugit în Republica Moldova.

Ulterior, după ce a fost anunțat în căutare de ucraineni și s-a predat benevol autoritățile de drept din Moldova, Ceaus a scris imediat cerere de azil politic, fapt ce a servit motiv pentru judecători să respingă recursul înaintat la CSJ.

„Instanța de recurs conchide ca fiind întemeiat actul administrativ contestat, or, raportând la caz cele constatate și având în susținere normele sus-citate, se notează că Nicolai Ceaus nu a prezentat probe verosimile ce ar confirma persecutarea de către autoritățile ucrainene pentru viziunile sale politice sau criticile dure aduse în adresa guvernării ucrainene. Deci, în sensul acordării azilului politic, în speță se atestă că Nicolai Ceaus nu întrunește condițiile instituite imperativ a Legii privind azilul în Republica Moldova și anume persecutarea persoanei în țara sa de origine pentru activitatea social-politică şi opiniile sale ce nu contravin principiilor democraţiei sau normelor dreptului internaţional”, se precizează în decizia CSJ.

Judecătorii mai argumentează că, azilul politic nu se acordă dacă „persoana este urmărită pentru fapte considerate în țara noastră infracțiuni sau este vinovată de săvârșirea unor fapte ce contravin scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU)”.

„Instanța de recurs notează că, în cadrul ședințelor de judecată s-a demonstrat cu certitudine că în privința lui Nicolai Ceaus pe teritoriul Ucrainei a fost eliberat mandat de arest cu anunțarea acestuia în căutare pentru comiterea infracțiunii de corupție, iar în Moldova în privința acestuia a fost dispusă începerea urmăririi penale în baza elementelor privind componența infracțiunii prevăzute de Codul penal, adică trecerea frontierei de stat prin eludarea sau sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia”, se mai indică în actul justiției.

Amintim că, în primăvara anului curent, Nicolae Ceaus ar fi fost răpit din Moldova și scos în afara granițelor țării noastre. O perioadă nu s-a știut nimic de el, unele forțe politice învinuind SIS-ul și Președinția că ar fi fost implicate în acest caz, lucru combătut de cele două instituții.

Ulterior, Ceaus și-a făcut apariția pe rețelele de socializare, unde spunea că se află într-un loc sigur și dezvăluind că, în realitate în Moldova el se afla în exil, fiind ținut cu forța. Mai târziu Ceaus a apărut în Ucraina, fiind preluat de organele de forță din țara vecină.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.