În timp ce autoritățile municipale se ceartă cu cele centrale cu privire la obligativitatea angajaților din sistemul de educație de a prezenta teste negative la COVID-19, la fiecare două săptămâni, dacă nu sunt vaccinați, în unele instituții din Capitală procesul de imunizare este în toi.

Un exemplu în acest sens este și Liceul Teoretic „Lucian Blaga”, acolo unde deja 90 la sută din profesori au primit ser anti-COVID. Despre asta anunță Ministerul Sănătății, prin intermediul unui filmuleț video.

„90 la sută din profesorii Liceului Teoretic „Lucian Blaga” sunt vaccinați împotriva COVID-19, pentru că obiectivul nostru a fost de a reveni la școală cu prezență fizică și de a comunica direct cu elevii noștri, fiind în siguranță”, a spus directorul instituției de învățământ, Valentina Olaru.

Un alt funcționar al instituției explică de ce vaccinarea e atât de necesară.

„Vaccinarea e modalitatea de a oferi siguranță atât copiilor, cât și cadrelor didactice, comunității în întregime. Fiind parte a unei societăți, suntem responsabili pentru sănătatea celor care ne înconjoară”, a spus Iulia Croitor, director adjunct al Liceului Teoretic „Lucian Blaga”.

Profesorii spun că abia așteaptă să revadă copiii.

„Fiind la distanță, nu poți înțelege copilul. Pentru mine a fost destul de dorită această revedere, pentru că ecranul calculatorului ne face să fim reci și distanți. Un zâmbet, un gest ne ajută să ne înțelegem din priviri”, a spus şi profesoara, Elena Pleșca.

Amintim că, în dimineața zilei de ieri, primarul municipiului Chișinău a anunțat că decizia Comisiei Naționale Extraordinară de Sănătate Publică, prin care cadrele didactice din țară sunt obligate să prezinte teste negative la noul coronavirus la fiecare două săptămâni din 1 septembrie din cont propriu, este nulă pe teritoriul municipiului Chișinău.

Deputatul PAS, Radu Marian a criticat decizia lui Ion Ceban. Marian a scris că Ion Ceban își bate joc de eforturile autorităților centrale de a impulsiona vaccinarea gratuită în rândul cadrelor didactice și de a relua în siguranță procesul de învățământ.

Ulterior a intervenit și ministrul Sănătății, Ala Nemerenco cu o reacție. Nemerenco a scris pe Facebook că deciziile CNESP pot fi anulate doar de către CNESP și nicio primărie sau chiar CNESP local nu le poate declara nule.

Primăriile, în calitatea lor de fondatori ale instituțiilor de învățământ, ar putea să găsească modalități de a organiza și finanța aceste testări, a mai adăugat Ala Nemerenco.

#MS #scoala #vaccinare

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china