Niciun avion civil sau militar nu mai zboară în acest moment deasupra Afganistanului, conform datelor furnizate în timp real de aplicația FlightRadar24.com. Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) a solicitat deja tuturor companiilor europene să evite spațiul aerian al Afganistanului, din motive de siguranță. Avertismente similare au fost deja date de către autoritatea aeronautică civilă din SUA (FAA) și Departamentul american al Apărării.

Decizia EASA se aplică tuturor operatorilor aerieni din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, la care se adaugă Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Astfel, operatorii „trebuie să țină cont de aceste informații, cu ocazia redactării propriilor evaluări de risc”, se arată în recomandarea EASA, al cărei principal rol e asigurarea siguranței zborurilor civile din spațiu european.

Concomitent, autoritatea aeronautică civilă a SUA (FAA) a interzis zborul la orice altitudine, de către toate avioanele civile americane, în spațiul aerian afgan „din cauza riscurilor provocate de activitatea militanților extremiști și a perturbării serviciilor de trafic aerian”.

„Aeroportul internațional Hamid Karzai (OAKB) este incontrolabil. Nu sunt disponibile niciun fel de servicii aeroportuare ori de trafic aerian. Avioanele care vin dinspre, părăsesc sau trec prin spațiul aerian afgan, ori încearcă să aterizeze pe OAKB trebuie să procedeze cu extrem de mare prudență”, se arată într-un avertismentul postat de Pentagon la data de 30 august 2021, la ora 19:49.

De asemenea, Autoritatea aviației civile din UK a emis o avertizare similară în care recomandă operatorilor aerieni „să evite să zboare la mai puțin de 25.000 de picioare (circa 8.000 de metri) altitudine în spațiul aerian al Afganistanului, cu excepția rutei P500/G500, care să fie folosită exclusiv în scop tranzitoriu”.

Așa-numita rută aeriană P500/G500 survolează o „fâșie subțire” de teritoriu afgan, situat în nord-estul țării, între Pakistan și Tadjikistan.

Marile companii aeriene au început să-și redirecționeze zborurile pentru a evita spațiul aerian din Afganistan imediat după ce talibanii au preluat controlul asupra palatului prezidențial din Kabul.

#Afganistan #trafic aerian

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.