Ministerul de Externe de la Moscova a reacționat la decizia Ucrainei de a pune în aplicare de la 1 septembrie 2021 mecanismul conform căruia trecerea peste frontiera de stat moldo-ucraineană va fi permisă doar pentru mijloacele de transport înregistrate conform dispozițiilor generale ale legislației Republicii Moldova și celor cu plăcuțe neutre, având abțibildul „MD”. Zona de Securitate scrie că Federația Rusă numește plăcuțele neutre drept „așa-numitele” și învinuiește Kievul de blocadă asupra propriilor cetățeni. Reacția a apărut acum o zi pe site-ul oficial.

„De la 1 septembrie a acestui an. Ucraina a închis accesul pe teritoriul țării pentru vehiculele transnistrene fără așa-numitele „numere neutre”, al căror număr real, apropo, este acum de multe ori mai mic decât nevoile a 120 de mii de proprietari de mașini de pe malul stâng al Nistru. Această mișcare revoltătoare a Kievului lovește interesele tuturor locuitorilor din regiune, inclusiv a zecilor de mii de cetățeni ucraineni”, se arată în comunicatul de presă a diplomației ruse.

Totodată, Federația Rusă anticipează ca decizia de a nu permite mașinilor cu numere transnistrene trecerea frontierei Ucrainei ca va avea un impact negativ asupra procesului de soluționare a conflictului de pe Nistru.

„Este necesar să se țină seama de faptul că măsurile de blocadă de la Kiev împotriva Transnistriei vor avea cel mai negativ impact asupra procesului de soluționare a conflictului de pe Nistru, anulând toate eforturile de restabilire a dinamicii sale pozitive. Astfel, Ucraina se discredită complet ca garant și mediator în activitatea „Conferinței permanente pe probleme politice în cadrul procesului de negociere a soluționării transnistrene (format 5 + 2)”.

La final Rusia a făcut apel către Kiev să respecte cu strictețe obligațiile sale internaționale în domeniul drepturilor și libertăților omului și au solicitat părerea structurilor internaționale, în primul rând a Uniunii Europene, să ofere o evaluare a deciziei luate de Kiev. Asta în timp ce Rusia are de plătit sute de mii de euro despăgubiri la CEDO pentru încălecarea drepturilor oamenilor din regiunea transnistreană.

#Rusia #transnistreni

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.