Municipalitatea își propune în viitorul apropiat să amenajeze noi benzi dedicate transportului public în oraș.

Adresele vizate sunt: coridorul Calea Ieşilor – Ştefan cel Mare şi Sfânt – Viaduct – Dacia; strada Alba Iulia – Ion Creangă – Viaduct – Dacia și bulevardul Mircea cel Bătrîn – Bogdan Voievod – Grigore Vieru – Alexei Mateevici şi retur până la bulevardul Renaşterii Naţionale.

Am solicitat responsabililor să creeze schiţele pentru 3 trasee prioritare și să planifice în detaliu pentru ca acestea să fie executate, anunță edilul Capitalei.

„Transportul public care este modernizat în prezent în municipiul Chişinău (autobuzele, troleibuzele) trebuie să circule fără impedimente, rapid, comod, conform graficului stabilit, astfel ca oamenii să nu aştepte minute în şir în staţii. Autobuzele corespund celor mai înalte standarde de calitate, fiind dotate inclusiv cu sistem de aer condiționat, sistem de supraveghere video în interior și la exterior, podea joasă cu platformă retractabilă, pentru a asigura călătorii confortabile pentru toți cetățenii municipiului, iar în curând pasagerii vor putea utiliza gratuit şi WI-FI. Investim foarte mult în modernizarea parcurilor municipale de autobuze și troleibuze, pentru ca oamenii să aibă posibilitatea să beneficieze de un transport public de calitate”, scrie Ceban într-o postare pe Facebook.

În prezent, benzi de circulaţie dedicate pentru transportul public sunt create pe bulevardul Grigore Vieru – strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni şi strada Alexandr Puşkin.

#benzi dedicate transportului public #Chisinau #strazi

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot