Marijuana nu este legală în România. Dacă un român este prins consumând acest drog ușor, poate fi pasibil de închisoare. Se pare că acest lucru nu l-a speriat pe un preot să-și vândă produsul. Pe lângă icoanele puse la vânzare, un preot vinde la Salina Praid ciocolată cu marijuana, scrie presa locală.

Marijuana medicinală acceptată sau nu de lege

În 2013, circulau câteva știri despre România care legaliza marijuana medicală. Unele surse sunt convinse că aceasta ar fi fost fie o farsă, fie o greșeală. Nu a existat nicio confirmare din partea guvernului dela acel moment au a altor oficiali români cu privire la eventuale schimbări în politica privind canabisul. Alte surse, inclusiv Huffington Post, susțin că au fost aprobate doar derivatele marijuanei.

Canabisul, cel mai popular drog ilegal în România

Canabisul este cel mai popular drog ilegal consumat în România. Potrivit unui sondaj, 5,8% dintre tinerii adulți cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani au consumat canabis. Chiar dacă este popular în rândul tinerilor adulți, autoritățile române au adoptat o atitudine aspră față de canabis.

Există două legi care guvernează canabisul. Prima este Legea 339/2005, care se ocupă de toate aspectele legate de cultivarea canabisului, și Legea 143/2000, care acoperă tot ceea ce privește canabisul ca drog. Conform primei legi, canabisul este o plantă care poate fi cultivată sub control strict, deoarece poate fi utilizată în medicină.

Drept urmare, legea permite persoanelor fizice și entităților private să cultive canabis medical dacă reușesc să obțină aprobări de la Ministerul Sănătății, Agenția Națională Antidrog (ANA), Ministerul Justiției și Agenția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorismului (DIICOT) .

Chiar dacă obținerea unui permis de cultivare a canabisului medical ar putea părea un coșmar birocratic, având în vedere câte agenții trebuie consultate, adevărul este că este încă ilegal să cultivi canabis medical în România.

Un preot vinde ciocolată cu marijuana

Deși legislația spune clar că nu este legală, asta nu l-a împiedicat pe un preot să-și vândă produsul minune la Salina Praid. Turiștii care ajung la Salina Praid au parte de surprize, mai ales atunci când, alături de icoanele aduse de la mânăstire, preotul Dinu Criste din Cluj vinde ciocolată cu marijuana.

Prelatul spune că e făcută cu binecuvântare, unsă cu bun-simț, cu dragoste. Dinu Criste a ajuns cu afacerea sa și la celebra emisiune difuzată de PRO TV, „Imperiul leilor”, dar se pare că jurații nu au fost impresionați de idee.

Nu e drog, e cânepă. Această ciocolată nu are mult zahăr, e făcută cu binecuvântare, unsă cu bun-simț, cu dragoste. Este făcută de un părinte din comuna Florești, lângă Cluj”, declară preotul Dinu Criste.

„Totul a pornit de la o discuție cu câțiva prieteni”

Același preot spune că are acceptul autorităților în a-și vinde ciocolata cu marijuana, și că totul ar fi plecat de la o discuție la un pahar de vin. În 2020, preotul și-a dus afacerea în emisiunea „Imperiul Leilor”, dar nu prea a avut succes, declarând la vremea respectivă:

„Totul a pornit de la o discuție cu câțiva prieteni. Vorbeam despre un material care ilustra nivelul de zâmbete, de bunădispoziție la români, capitol la care stăm foarte prost, în comparație cu alte țări, și ne dădeam cu părerea ce ar putea să rezolve starea de spirit. Deocamdată e o afacere mică.

Vrem să o dezvoltăm. La început știam foarte puține lucruri despre ciocolată, am vrut să prepar ciocolată de casă, cum facem noi, românii. După ce mi-a încolțit ideea unui business am început să citesc mult, să mă documentez, să văd tendințe, să văd ce fac și alții și am început să înțeleg că ciocolata e altceva.

Am scos pe piață, contrariind publicul, ciocolată cu canabis. Sună wow. Părintele face ciocolată cu canabis, dar în limba latină cannabis înseamnă cânepă. Ciocolata produsă de noi e lipsită de acel THC (n.r. – tetrahidrocanabinol, fix substanța care oferă efecte psihoactivă) pe care îl speculează unii, am denumit-o așa doar ca un omagiu al limbii latine”, povestea preotul Dinu Criste.

#cannabis #preot

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.