Procurorul General, Alexandr Stoianoglo a depus astăzi o sesizare la Curtea Constituțională prin care a cerut Înaltei Curți să verifice constituționalitatea prevederilor legale care au instituit Procurorului General calitatea de membru de drept în componenţa Consiliului Suprem de Securitate.

PG a emis un comunicat de presă în acest sens.

„Decizia de a sesiza Înalta Curte în acest sens survine ca urmare a ultimei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate din 10 august 2021, în cadrul căreia Președintele CSS a obiectat Procurorului General lipsa urmăririlor penale a mai multor persoane, inclusiv reprezentanți ai actualei opoziții parlamentare, solicitând, în același timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte. Procuratura consideră o atare abordare ca fiind inadmisibilă și contrară legii, prin care se aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat, și prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor”, se arată în comunicat.

Analizând subiectul, Procuratura a constatat că, inițial, Legea securității statului Nr.618 din 31.10.1995 nu prevedea Procurorului General calitatea de membru din ofici, mai explică reprezentanții Procuraturii.

„Modificările în Lege au fost operate la propunerea unui grup de deputați ai fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat (inițiativa legislativă nr.436 din 23.11.2016), prin introducerea Procurorului General drept membru din oficiu în conținutul art.12 alin.(4) din lege, fiind grav afectat principiul separației puterilor în stat și, în consecință, independența Procuraturii. Atât sub aspect procedural, la acel moment, Parlamentul a încălcat normele Constituției în partea procesului de legiferare, cât și în fond, Legea contravine Legii Supreme, democrațiile moderne necunoscând astfel de practici. Luând act de situația de fapt şi jurisprudența consacrată a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, considerăm imperios necesară suspendarea acţiunii prevederilor contestate prin care a fost instituit Procurorul General drept membru ex-officio în componenţa Consiliului Suprem de Securitate, fapt care, la fel, a fost solicitat Înaltei Curți”, mai relevă comunicatul PG.

Amintim că, într-un briefing de presă organizat în data de 19 august, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a declarat că va depune o sesizare la Curtea Constituțională (CC) prin care va solicita Înaltei Curți să verifice constituționalitatea pentru includerea procurorului general în componența Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

În context, Stoianoglo a acuzat actuala guvernare „de presiuni politice asupra activității procurorului general”.

„Este prima dată când șefii de stat cheamă la procurorii la raport. A mai fost o dată așa ceva pe timpul lui Plahotniuc. Constatăm că principiul legalității în colaborare cu Procuratura a fost încălcat de către Președinție. Potrivit legii, procuratura poate fi reprezentată la CSS doar de către unul dintre conducătorii săi, iar ceilalți procurori își exercită atribuțiile în conformitate cu legea. Scopul ultimei ședințe CSS a fost de a ataca și acuza Procuratura de lipsă de eficiență și de a iniția modificări legislative pentru demiterea procurorului general. Planul a fost transpus imediat în realitate. Președinta statului a prezentat o listă de persoane, inclusiv reprezentanți ai opoziției, cerându-ne insistent să tragem la răspundere penală”, a declarat Alexandr Stoianoglo.

Consiliul Suprem de Securitate (CSS) este un organ consultativ care analizează activitatea ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securității naționale și prezintă președintelui R. Moldova recomandări în probleme de politică externă și internă a statului.

#CC #CSS #PG #Stoianoglo

Sutele de tancuri trimise de aliați în Ucraina sunt folosite ca tractoare și de operatorii de drone. Altele stau camuflate în pădure și sunt utilizate de ucraineni drept adăpost. Asta deoarece războiul modern a schimbat regulile și tancurile nu sunt eficiente în fața dronelor inamice.

Tancurile occidentale trimise în Ucraina sunt, în mare parte, inactive, potrivit The New York Times. Acestea sunt ascunse prin păduri fiind acoperite cu pânze de camuflaj pentru a nu fi observate de dronele inamice.

Un tanc care costă, în medie, 10 milioane de dolari, s-a dovedit a fi neputincios în fața dronelor ieftine care domină acum câmpul de luptă. Ca urmare, mașinilor scumpe li s-au găsit alte întrebuințări, scrie Mediafax.

Aproximativ jumătate dintr-un batalion de tancuri a fost adaptat pentru a fi utilizat de operatori de drone. Celelalte tancuri occidentale sunt uneori folosite pentru a tracta echipamente avariate, servind, practic, drept tractoare scumpe.

Conform unor informații, dintre cele aproximativ 82 de tancuri Abrams livrate, aproximativ 25 au fost lovite. De asemenea, dintre cele 10 donate de Suedia, a rămas doar un tanc în utilizare.

Estimările făcute de experți arată că până în prezent, Ucraina a primit de la aliații săi occidentali peste 800 de tancuri de luptă. Livrările au inclus atât tancuri din era sovietică recondiționate, cât și modele occidentale moderne.

Tancurile au fost livrate în mai multe valuri începând cu anul 2022.