Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul II al acestui an s-a majorat cu 19,1% în termeni reali, comparativ cu trimestrul II din 2020, și cu 21,5% pe seria brută și pe seria ajustată sezonier, informează Realitatea.md.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în semestrul I 2021, Produsul Intern Brut a constituit în valoare nominală 104,2 miliarde lei, fiind în creștere, comparativ cu semestrul I 2020, cu 11,7%.

În trimestrul II 2021, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II 2020.

La creșterea PIB în trimestrul II 2021 față de trimestrul II 2020 au contribuit, în special, următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%;

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transport şi depozitare; activități de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%;

Construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%;

Informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%;

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

Consumul final al gospodăriilor populației (contribuind cu +15,6% la modificarea PIB), al cărui volum s-a majorat cu 20,7%, constituind 72,9% din PIB;

Formării brute de capital fix (+6,9%), al cărei volum s-a majorat cu 24,5%, contribuind cu 28,8% la formarea PIB;

Consumului final al administraţiei publice şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (+5,8%), al cărei volum s-a majorat cu 29,1%, contribuind cu 24,4% la formarea PIB.

Contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%), față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

Valoarea adăugată brută total pe economie, cu o pondere de 85,4% la formarea PIB, a contribuit cu 8,7% la creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020, volumul VAB fiind în creștere cu 10,0% (vezi Tabelul A2 din anexă). La creșterea PIB în semestrul I 2021 față de semestrul I 2020 au contribuit următoarele activități:

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 2,3%) cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 17,0%;

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică (+2,1%), cu o pondere de 18,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 10,8%;

Industria extractivă; industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+1,9%), cu o pondere de 14,8% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 12,9%.

Construcții (+1,6%), cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea respectivă cu 16,5%;

Informaţii şi comunicaţii (+0,9%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 16,1%.

Impact negativ la evoluția PIB a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,5%), cu o pondere de 4,6% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 9,9%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,6% la formarea PIB, au contribuit cu 3,0% la majorarea PIB, volumul lor fiind în creștere cu 22,8%.

Informaţia este prezentată fără datele raioanelor din partea stângă a Nistrului şi mun. Bender.

#PIB #R Moldova

O eventuală unire a Republicii Moldova cu România depinde de voința cetățenilor ambelor state. Declarația a fost făcută de prim-ministrul României, Luca Niculescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru TVR MOLDOVA, marți, 26 octombrie, la Chișinău.

Oficialul român a subliniat că, în prezent, prioritatea este consolidarea relațiilor dintre cele două țări și apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

„Există multe legături între țările noastre și, evident, este o dezbatere care există și care poate să existe și în unele contexte grele. Eu vă spun foarte clar că se va manifesta în momentul în care cetățenii din cele două state o vor dori. Deocamdată, noi vrem să apropiem România de Republica Moldova și, mai mult, Republica Moldova de Uniunea Europeană, să creăm aceste punți, să creăm și conexiuni între noi”, a declarat Luca Niculescu, citat de TVR MOLDOVA.

La începutul anului 2026, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, că ar vota „da” la un eventual referendum privind unirea Republicii Moldova cu România.

Șefa statului a explicat că, în actualul context geopolitic, supraviețuirea Republicii Moldova ca stat suveran și democratic devine tot mai dificilă. Totodată, Maia Sandu a recunoscut că nu există o majoritate a cetățenilor care să susțină unirea, în timp ce aderarea la Uniunea Europeană beneficiază de sprijin majoritar.

„Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a afirmat atunci președinta.

La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat presei germane în 2025 că își dorește personal unirea cu Republica Moldova, însă România nu va întreprinde nimic atât timp cât cetățenii moldoveni susțin actuala formă de stat.