În 6 școli din țară, pe parcursul anului curent de studii, vor fi pilotate standardele unice de protecție a tuturor copiilor de riscurile abuzurilor comise în mediul virtual.

Acesta este rezultatul mai multor cercetări, teste și ajustări ale bunelor practici întreprinse de Centrul Internațional „La Strada” de-a lungul ultimilor 4 ani în domeniul educației pentru siguranța online.

Un studiu realizat la începutul acestui an de „La Strada” în domeniul siguranței copiilor online arată că subiectul este abordat sporadic în procesul educațional, nivelul de pregătire a cadrelor didactice este insuficient și că lipsește un cadru instituțional potrivit pentru a implementa eficient inițiative de protecție a copiilor pe Internet.

Pentru a putea face față acestor provocări, în contextul procesului educațional la distanță și luând în calcul bunele practici internaționale, Ministerul Educației și Cercetării a elaborat și a înaintat spre pilotare standarde unice pentru siguranța online în școală.

„Standardele pentru protecția și siguranța elevilor în mediul online vin să soluționeze o problemă majoră ce afectează bunăstarea psiho-emoțională a elevilor în mediul online – lipsa unui cadru consolidat de acțiuni la nivelul instituțiilor de învățământ. Sperăm că aceste Standarde vor răspunde necesității comunității școlare, oferind claritate în acțiunile care trebuie întreprinse de fiecare actor educațional, pentru siguranța copiilor pe Internet. Pe termen lung, după pilotarea standardelor, acestea vor deveni obligatorii pentru toate instituțiile de învățământ din țară”, a declarat Angela Prisăcaru, consultant principal, Direcția învățământ general, Ministerul Educației și Cercetării.

La nivel național, constatăm un nivel insuficient de informare și conștientizare a riscurilor cărora se supun copiii în mediul virtual, a menționat Elena Botezatu, Directoare Executivă, CI „La Strada”.

„Modelul Școlii Sigure Online, pe care îl lansăm astăzi, este angajamentul asumat al actorilor educaționali de a proteja copilul de orice formă de violență online și de a întreprinde acțiunile necesare pentru a-i dezvolta reziliența față de abuz în mediul virtual. Cu pași mici, dar siguri, sprijiniți de partenerii noștri, școala va învăța să prevină și să intervină corect, cu multă grijă, dar prompt, atunci când semnalează o situație de abuz comisă în raport cu copiii pe Internet”, a mai precizat Botezatu.

Noile standarde urmează să integreze politicile, practicile și procedurile din școală, astfel încât siguranța online să devină element transversal al sistemului de educație, în concordanță cu prevederile politicilor internaționale din domeniul protecție drepturilor copiilor și asumate de școlile din țările europene.

Potrivit Elenei BOTEZATU, implementarea acestor standarde presupune o schimbare la nivel de conștiință, atitudini și abordări în activitățile cu elevii despre siguranța online, dar și în percepțiile comunității despre ce înseamnă, de fapt, responsabilitatea legală a instituțiilor de învățământ de a proteja copiii de orice formă de violență și cum raportăm această obligație la tot ce se întâmplă în mediul virtual.

Concomitent cu activitățile-pilot care vor testa modelul Școlii Sigure Online, în următoarele câteva săptămâni va fi implementată o campanie de sensibilizare a comunității școlare în raport cu riscurile la care se expun copiii în mediul online.

„Misiunea acestei campanii este să informeze profesorii, comunitatea școlară și părinții cu privire la riscurile cărora se supun copiii în mediul online și, în mod special, cum ar trebui adulții să prevină abuzurile sexuale comise asupra copiilor în mediul virtual. Aceste activități sunt necesare mai ales acum, în timpul pandemiei de COVID-19, când numărul raportărilor de abuzuri sexuale online au crescut alarmant atât în țările UE, cât și în Republica Moldova, a spus William Massolin, șeful oficiului Consiliului Europei la Chișinău.

În acest sens, unul dintre obiectivele-cheie ale Consiliului Europei este sporirea nivelului de conștientizare a abuzurilor sexuale asupra copiilor, inclusiv celor comise online, așa cum se prevede și Strategia Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului.

Evenimentul de astăzi a fost organizat de CI „La Strada” în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării în cadrul proiectului „Combaterea violenței împotriva copiilor din Republica Moldova” implementat cu suportul financiar al Consiliului Europei.

#La Strada #scoli #siguranta elevilor

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.