Primul raport comun privind morbiditatea și accidentele la locul de muncă, întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM), indică câte decese premature cauzate de expunerea la riscuri legate de sănătate legate de muncă pot fi prevenite.

În 2016, la nivel mondial, bolile și accidentele de muncă au dus la moartea a 1,9 milioane de persoane, potrivit raportului OMS/OIM din 17 septembrie 2021, anunță Confederația Națională a Sindicatelor, într-un comunicat de presă.

După cum sa menționat în documentul întitulat „Estimări comune OMS/OIM privind morbiditatea și vătămările profesionale, 2000-2016. Raport de monitorizare globală ”, majoritatea deceselor legate de muncă sunt rezultatul bolilor respiratorii și cardiovasculare. Bolile netransmisibile reprezintă 81% din decese. Cele mai frecvente cauze de deces au fost insuficiența pulmonară cronică acută (450.000 de decese), accidentul vascular cerebral (400.000) și bolile coronariene (350.000).

Studiul a analizat 19 pericole profesionale, inclusiv orele de lucru excesive și expunerea lucrătorilor la poluarea aerului, astmageni, agenți cancerigeni, ergonomie și zgomot. Programul de lucru excesiv este cel mai grav risc, cu aproximativ 750.000 de decese asociate acestuia. 450.000 de persoane au murit ca urmare a expunerii la poluarea aerului (particule, gaze și vapori).

„Este șocant faptul că munca a ucis literalmente atât de mulți oameni”, spune directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Raportul nostru este un apel de trezire către guverne și întreprinderi pentru a consolida și proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor, îndeplinind în același timp angajamentele noastre privind accesul universal la serviciile de sănătate a muncii”

Bolile legate de muncă și accidentele de muncă pun presiuni inutile asupra sistemelor de sănătate, reduc productivitatea și pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodăriilor, avertizează autorii raportului.

La nivel global, rata deceselor legate de muncă a scăzut cu 14% între 2000 și 2016. După cum sa menționat în raport, acest lucru poate indica o îmbunătățire a securității și sănătății în muncă. Cu toate acestea, numărul deceselor cauzate de boli de inimă și accident vascular cerebral, cauzate de orele de lucru excesive, a crescut cu 41 la sută și, respectiv, cu 19 la sută.

Primul raport comun al OM/OIM arată factorilor de decizie politici magnitudinea daunelor legate de muncă la nivel național, regional și global. Aceasta va oferi o abordare mai concentrată asupra analizei, planificării, costurilor, implementării și evaluării acțiunilor de îmbunătățire a sănătății populației active și a echității în sănătate. După cum subliniază raportul, eforturile trebuie dublate pentru a asigura sănătatea la locul de muncă, siguranța, stabilitatea și justiția socială. Accentul ar trebui să fie pe îmbunătățirea sănătății la locul de muncă și a performanței serviciilor de sănătate în muncă.

După cum sa menționat în raport, incidența bolilor asociate activităților de muncă poate fi mai mare, deoarece gradul de afectare a sănătății oamenilor de către o serie de factori de risc profesional încă nu a fost evaluat. În plus, datele privind incidența pot crește în estimările viitoare, având în vedere impactul pandemiei COVID-19, mai explică sindicatele.

Pentru fiecare factor de risc, raportul oferă un set specific de măsuri preventive pentru a ghida guvernele în interacțiunea cu angajatorii și lucrătorii. Raportul integral poate fi accesat aici.

Menționăm că la data de 4 martie 2021, în scopul protecției sănătății angajaților, în caz de boală și accidente la locul de muncă, Republica Moldova s-a aliniat la Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupațională. Convenția nr. 161 obligă statele membre să dezvolte treptat serviciile de sănătate ocupațională pentru toți lucrătorii.

Potrivit Elenei Carchilan, șef al Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, crearea și implementarea Serviciului sănătate ocupațională va contribui la îmbunătățirea asistenței medico-sanitare a angajaților, condițiilor de muncă, stării de sănătate a angajaților, la constatarea exactă a bolilor profesionale, a morbidității cu incapacitatea temporară de muncă, traumatismului în muncă și prin urmare, va contribui la sporirea sănătății populației.

Conform datelor Inspectoratului de Stat al Muncii, pe parcursul anului 2020 în urma accidentelor de muncă produse în Republica Moldova au avut de suferit 451 de persoane. Din totalul de 438 de evenimente de accidentare comunicate, inspectorii de muncă din autoritățile competente în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat 132 cazuri de accidentare, soldate cu 63 accidente mortale.

#accidente #OMS #Sindicate

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.