În statul Australian, Victoria, au avut loc proteste violente împotriva obligativității de vaccinare anti Covid-19, informează Realitatea.md cu referire la BBC. Potrivit sursei, în orașul Melbourne s-au stopat lucrările de pe șantiere, lucrătorilor cerându-li-se certificate de vaccinare.

Sute de oameni s-au adunat în Melbourne la un protest anti-vaccinare, unde au lansat rachete de semnalizare și au aruncat cu urină în jurnaliști.

Poliția a folosit arme cu gloanțe de cauciuc și spray lacrimogen pentru a dispersa mulțimea.

Oficialii au anunțat că lucrările de construcții vor fi stopate pentru circa două săptămâni, după altercațiile protestatarilor. Potrivit poliției locale, au fost vandalizate unele clădiri, iar câțiva oameni au fost arestați.

A fost vandalizată și clădirea Uniunii de Construcții Silvice, Exploatare Minieră și Energetică, iar sticla de pe fațada clădirii a fost făcută cioburi.

Toate astea, după ce autoritățile au anunțat că începând cu 23 septembrie, lucrătorilor din construcții li se va cere dovada că au fost vaccinați cu cel puțin o doză de vaccin, pentru a putea continua munca.

De asemenea, conducerea Uniunii sus-menționate a condamnat atacurile din Melbourne, spunând că ele au început după ce printre protestatari s-au inflitrat grupări de pe aripa de dreapta. Ei au mai adăugat că unii oficiali au fost răniți, după ce în ei s-au aruncat cu diverse sticle.

În Australia, rata mortalității din cauza Covid-19 este scăzută, datorită măsurilor stricte de control asupra răspândirii virusului. Potrivit datelor oficiale, au fost înregistrate 87 000 de cazuri de infectare cu Covid-19, iar numărul deceselor a ajuns la 1 167.

#Australia #protest

Fostul deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, Roman Tiutin, a anunțat că va candida la funcția de bașcan al regiunii, la alegerile din 15 noiembrie, din partea partidului Alianța „Moldovenii”. Acesta a declarat că are câteva priorități, printre care infrastructura, economia și educația, transmite IPN.

„Această decizie a fost luată în mod conștient. De mult timp mă ocup de activități social-politice și consider că, astăzi, Găgăuzia are nevoie de o abordare nouă – mai puțină confruntare politică, mai multă muncă concretă, dezvoltare și responsabilitate”, scrie Roman Tiutin într-o postare publicată pe rețelele sociale.

Roman Tiutin spune că extinderea rețelelor de apă și canalizare ar trebui să fie o prioritate, urmată de repararea drumurilor. De asemenea, candidatul propune și descentralizarea administrației, astfel încât problemele locale să fie soluționate cât mai aproape de oameni. Candidatul partidului Alianța „Moldovenii” spune că va acorda atenție pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, familiilor cu venituri mici și altor persoane aflate în situații vulnerabile.

Roman Tiutin și-a început activitatea politică în Partidul Comuniștilor, apoi a trecut la Partidul Socialiștilor. El a fost ales deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei pentru primul mandat în 2012 din partea PCRM, iar în 2016 a obținut un nou mandat, din partea PSRM.

În 2017, pe numele lui Roman Tiutin au fost deschise dosare privind răpirea unei persoane și huliganism. Într-un caz, prima instanță l-a condamnat la cinci ani de închisoare, iar în celălalt – la un an. Ulterior, în 2019, Curtea Supremă de Justiție a dispus încetarea ambelor cauze. În acest interval de timp el nu s-a aflat în țară, revenind abia după pronunțarea deciziei CSJ. Odată revenit, acesta a fost exclus din PSRM.

Ulterior, Roman Tiutin s-a apropiat de echipa fugarului Ilan Șor și a participat la acțiuni publice organizate de susținătorii acestuia în Găgăuzia. El a susținut-o public pe Evghenia Guțul și a criticat sancțiunile aplicate pentru implicarea în schemele de corupere a alegătorilor.

Până acum, și-au anunțat participarea ca independenți la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei deputatul Alexandr Stoianoglo, fostul deputat Petru Vlah și fostul deputat Fiodor Găgăuz. De asemenea, Nicolai Dudoglo, liderul Partidului Popular din Găgăuzia, a declarat că va candida din partea formațiunii pe care o conduce.

Pentru scrutinul din 15 noiembrie, candidații la funcția de bașcan trebuie să cunoască limba română și limba găgăuză. Este pentru prima dată când cunoașterea limbii de stat este prevăzută drept condiție pentru cei care candidează la această funcție.